„NI-I DOR DE TINE, DOAMNE”
In starile binecuvantate in care Dumnezeu S-a indurat sa ne ajute sa ajungem aci, in locul acesta, noi datoram multa, multa recunostinta fata de Dumnezeu, fata de bunatatea Lui, de mila si de indurarea Lui. Caci noi am venit aici cu diferite ganduri poate, cu diferite idei. Dar iata, Dumnezeu, in bunatatea Lui si in mila Lui, si in harul Lui bogat si puternic, si mare, ne ajuta sa intelegem nu ce am vrut noi sa intelegem, nu ce am gandit noi sa ducem la indeplinire, ci sa intelegem bunatatea Lui, dragostea Lui fata de noi si fata de lumea intreaga. Daca am inteles aceasta, daca am fi pe deplin convinsi de bunatatea si de mila, si de indurarea lui Dumnezeu prin care ne ajuta sa ajungem in stari binecuvantate si in timpuri ca acestea binecuvantate, noi am fi cei mai fericiti oameni de pe pamant. Fericirea noastra ar creste, precum spune Cuvantul lui Dumnezeu, ca un rau care curge si da peste maluri. Asa creste fericirea celor care cu adevarat traiesc cu Dumnezeu. Asa este fericirea cea care este adevarata si care vine din Dumnezeu, si care nu insala si n-a inselat pe nimeni niciodata. Ea este curata, este sfanta, este plina de pace si de bucurie. Ea nu judeca pe nimeni. Ea cheama la mantuire, ea cheama la izbavire.
In toate cuvintele pe care le-am auzit de aseara si pana acum, din primele cuvinte, parca Dumnezeu ni S-a adresat spunandu-ne: Va iubesc! . i, cand vrei sa-i spui cuiva un cuvant de capetenie, e de-ajuns daca-i spui cuvantul acesta: Te iubesc! ; si-apoi sa taci, sa nu mai poti spune nici un cuvant.
Ce fericit e cuvantul mamei cand se indreapta catre copil si-i spune doar atat: Te iubesc ! Ce fericit e cuvantul lui Dumnezeu si al cerului! Ce fericit a fost Cuvantul adus din cer, de la Dumnezeu, de catre Domnul Iisus, spunand: Va iubeste cerul! Va iubeste Dumnezeu! Eu vin de la Dumnezeu! Eu va aduc cuvant de la Dumnezeu. Eu va spun ce am auzit de la Tatal Meu. Eu am venit nu sa fac voia Mea, ci voia Tatalui Meu. i voia Tatalui Meu este ca, pe oricine vine la Mine, sa nu-l izgonesc afara cu mana goala .
Spuneti fratiile voastre, cei care v-ati intalnit cu Domnul: cum v-ati intors de la intalnirea cu el? Cu sufletul gol? Cu mana goala? Cu viata goala? Ce ati primit atunci cand v-ati intalnit cu Dumnezeu? Ce-am primit noi? Suntem in stare sa marturisim ce-am primit atunci cand ne-am intalnit cu Dumnezeu fiecare? i, de-atunci si pana acum, ce-am gustat din Dumnezeu? Vedeti, toti oamenii lui Dumnezeu, toti proorocii lui Dumnezeu, de la primul prooroc si pana la ultimul, striga in gura mare: Veniti si gustati, si vedeti ce bun este Domnul! . i in alt loc, spune Cuvantul lui Dumnezeu asa de frumos: Daca ati gustat acum din Domnul (si intr-adevar este bun), apropiati-va cu toata inima de El, Piatra lepadata de zidari, dar aleasa si scumpa inaintea lui Dumnezeu .
Nu e timp sa vorbim prea mult, dar trebuie sa vorbim cuvinte de capetenie, cuvinte care sa ne lege sufletul, inima si viata de Dumnezeu si de cer. Ne e dor de Dumnezeu! Ne e dor de vesnicie Ne e dor de Dimineata in slava rasarita. Cand mii de duhuri rele bantuie in lumea intreaga, cand dau tarcoale si in jurul nostru cu atata putere si cauta sa ne rupa legaturile cu Dumnezeu, parca ne indreptam intotdeauna, din toate fortele, catre Dumnezeu, cu ochii plini de lacrimi: Ni-i dor de Tine, Doamne! Ni-i dor de Dimineata in slava rasarita . Nu uitati: dorul acesta trebuie sa creasca in inimile noastre, fratilor, asa cum cresc valurile unei ape care dau peste mal; pline de fericire si de...