Le simtim tot mai mult lipsa. Nu e zi, nu e un praznic traditional al Oastei Domnului, nu e un moment dificil pentru Lucrare in care s nu ne fie greu f r ei. Si nu e bucurie implinit in afara lor. Ei sunt temeiul, motivul pentru care suntem azi aici. Lor le dator m intreaga devenire []Le simtim tot mai mult lipsa. Nu e zi, nu e un praznic traditional al Oastei Domnului, nu e un moment dificil pentru Lucrare in care s nu ne fie greu f r ei. Si nu e bucurie implinit in afara lor. Ei sunt temeiul, motivul pentru care suntem azi aici. Lor le dator m intreaga devenire si fiecare popas de asezare in ceea ce avem mai de pret: p rt sia unii cu altii, in acelasi Adev r si in Acelasi Biruitor Hristos.

Dragii si fericitii nostri inaintasi Ni se sting rand pe rand, str lucind in risipirile noastre, pentru a se face tain de lumin inaintea lui Dumnezeu. Pentru a ne fi cale c l uzitoare, insotire de n dejde si reazem in tot ceea ce ei ne-au l sat ca mostenire, nestirbit si neatins de duh str in, neavenit. Sunt momente in care, efectiv, iti r sun vocea lor hot rat or abordarea bland , iubitoare, in sufletu-ti pustiit de nelucrare. Sau in mijlocul cate unei adun ri ce pare c nu se mai aprinde. Sau, dimpotriv , atat de coplesit de prezenta lor, incat simt nevoia de a ni se dezv lui ca odinioar .

Tristetea care ne incerc vine, mai ales, din incapacitatea noastr de a-i fi pretuit la vremea cuvenit , atunci cand Dumnezeu ni i-a ing duit. N dejdea ins ni se infiripeaz stiind c , dac ei au reusit, si noi putem birui! Cineva spunea c fiecare sfant are un trecut. Si fiecare p c tos, un viitor. Ceea ce ne face atat de mici, de neinsemnati pe lang ei e faptul c ei au avut capacitatea s iubeasc mai mult decat noi. S Il iubeasc pe Hristos, fratii, Lucrarea, pilda celor de dinainte de ei si fiecare suflet in parte cu care s-au intersectat. De aici, statornicia. De aici, credinciosia. De aici, puterea m rturisirii. Si, de aici, Adev rul in...