Ce lupt groaznic si crancen ducem cu firea noastr cea veche! Zi de zi, simtim cum trebuie s lupt m neincetat cu ea. Altfel, se apuc s ne dicteze ea cum e bine a tr i. Pornirile firii p mantesti ne imping numai spre comoditate, spre s turarea pantecelui, spre cunoasterea lumii, iar nu a lui Hristos. Toate acestea []Ce lupt groaznic si crancen ducem cu firea noastr cea veche! Zi de zi, simtim cum trebuie s lupt m neincetat cu ea. Altfel, se apuc s ne dicteze ea cum e bine a tr i. Pornirile firii p mantesti ne imping numai spre comoditate, spre s turarea pantecelui, spre cunoasterea lumii, iar nu a lui Hristos. Toate acestea ne omoar , putin cate putin, viata sufletului nostru. Ins firea cea nou , n scut in noi din Hristos, ne dicteaz viata spre jertf , spre nevoint , spre tot ce ne inalt spre cer, iar nu spre p mant, cum doreste firea cea veche. Firea cea nou din Hristos nu ne mai face curiosi de ceea ce ne poate oferi lumea, ci ne face tot mai curiosi de ceea ce ne poate da Duhul Sfant. Cel care s-a l sat p truns de fiorul Duhului Sfant si a inviat la o viat nou in Hristos spune, cu t rie, asa cum a spus odinioar si apostolul: Iar mie s nu-mi fie a m l uda decat numai in Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este r stignit pentru mine, si eu pentru lume (Galateni 6, 14).

Mantuitorul a inviat din morti si a biruit intru totul...