TÂNÃRUL OSTAȘ – MEREU ÎN STARE DE „URGENȚÔ
Toti s-au abatut, impreuna netrebnici s-au facut; nu este cel ce face bunatate, nu este pana la unul (Psalm 13, 3). Nenorocirile isi au si ele nu numai vremea, dar si rostul lor Pe credinta slaba nenorocirile o nimicesc si o pierd. Dar pe credinta puternica, cu cat vin nenorocirile si incercarile mai mari, cu []Toti s-au abatut, impreuna netrebnici s-au facut; nu este cel ce face bunatate, nu este pana la unul (Psalm 13, 3).
Nenorocirile isi au si ele nu numai vremea, dar si rostul lor Pe credinta slaba nenorocirile o nimicesc si o pierd. Dar pe credinta puternica, cu cat vin nenorocirile si incercarile mai mari, cu atat ea devine mai puternica si de neclintit. Fiindca radacinile ei se infig mai adanc in Hristos (Traian Dorz Cararea tineretii curate).
Coronavirus, epidemie, pandemie, echipamente de protectie, stare de urgenta sunt acum cuvinte fara de cuvinte, nu mai trebuiesc explicate, devin cunoscute, chiar traite.
Din cuvinte teoretice, inactive, pe care le cunosteam mai putin sau mai mult, iata ca acum au iesit din dictionar, din cultura noastra generala, si sunt printre noi, iar prin asimilare pot deveni cuvinte active, pot lucra in noi si cu noi, pot deveni cuvinte puse in practica. Din nefericire, din pacate, primul cuvant ne poate duce chiar la moarte trupeasca.
M-am folosit de acest exemplu ca sa intelegem mai bine Cuvantul si Cuvintele lui Dumnezeu, care pot fi luate din Biblie Cartea Vietii si asimilate de noi si in noi, cu ajutorul si puterea lui Dumnezeu, si puse in practica, traite, sa simtim ajutorul, binecuvantarea, ocrotirea, fericirea, chiar pe acest pamant, dar si viata vesnica fericita din Rai, din Cer.
Traim o vreme ca si studentul in sesiunea de examene. Fiind si ei oameni, in acea perioada traiesc cu multe emotii, framantari, ingrijorari si, mai ales, cu pareri de rau, pentru ca nu au folosit la maxim timpul avut la dispozitie in vederea pregatirii examenelor. Ma refer acum si aici la binecuvantatele adunari de doi-trei, de zeci, de sute, de mii de frati. Nu lacrimati si voi acum dupa ele? Nu lacrimati de dorul dupa frati, nu lacrimati, mai ales, ca am intristat pe Duhul Sfant, Sfanta Treime, cu prezenta noastra mai mult fireasca in adunari, mai mult impinsi de gura parintilor, cu mai putina atentie la adunare si mai multa pe telefon? Eu cred ca da. Ne pare rau dupa adunare, dupa Sfanta Biserica, dupa tot binele pe care il puteam face si nu l-am facutE o vreme de reculegere, de pocainta, de limpezire, de lacrimi, de hotarari, de legaminte Multumim...
Nenorocirile isi au si ele nu numai vremea, dar si rostul lor Pe credinta slaba nenorocirile o nimicesc si o pierd. Dar pe credinta puternica, cu cat vin nenorocirile si incercarile mai mari, cu atat ea devine mai puternica si de neclintit. Fiindca radacinile ei se infig mai adanc in Hristos (Traian Dorz Cararea tineretii curate).
Coronavirus, epidemie, pandemie, echipamente de protectie, stare de urgenta sunt acum cuvinte fara de cuvinte, nu mai trebuiesc explicate, devin cunoscute, chiar traite.
Din cuvinte teoretice, inactive, pe care le cunosteam mai putin sau mai mult, iata ca acum au iesit din dictionar, din cultura noastra generala, si sunt printre noi, iar prin asimilare pot deveni cuvinte active, pot lucra in noi si cu noi, pot deveni cuvinte puse in practica. Din nefericire, din pacate, primul cuvant ne poate duce chiar la moarte trupeasca.
M-am folosit de acest exemplu ca sa intelegem mai bine Cuvantul si Cuvintele lui Dumnezeu, care pot fi luate din Biblie Cartea Vietii si asimilate de noi si in noi, cu ajutorul si puterea lui Dumnezeu, si puse in practica, traite, sa simtim ajutorul, binecuvantarea, ocrotirea, fericirea, chiar pe acest pamant, dar si viata vesnica fericita din Rai, din Cer.
Traim o vreme ca si studentul in sesiunea de examene. Fiind si ei oameni, in acea perioada traiesc cu multe emotii, framantari, ingrijorari si, mai ales, cu pareri de rau, pentru ca nu au folosit la maxim timpul avut la dispozitie in vederea pregatirii examenelor. Ma refer acum si aici la binecuvantatele adunari de doi-trei, de zeci, de sute, de mii de frati. Nu lacrimati si voi acum dupa ele? Nu lacrimati de dorul dupa frati, nu lacrimati, mai ales, ca am intristat pe Duhul Sfant, Sfanta Treime, cu prezenta noastra mai mult fireasca in adunari, mai mult impinsi de gura parintilor, cu mai putina atentie la adunare si mai multa pe telefon? Eu cred ca da. Ne pare rau dupa adunare, dupa Sfanta Biserica, dupa tot binele pe care il puteam face si nu l-am facutE o vreme de reculegere, de pocainta, de limpezire, de lacrimi, de hotarari, de legaminte Multumim...
