Cuvânt la Botezul Domnului – înnoirea firii
Botezul Domnului este o sarbatoare cu multiple semnificatii si, mi-as permite sa spun, ca orice sarbatoare crestina poate fi privita dintr-o anumita perspectiva si ca o provocare, o provocare a devenirii intru fiinta , ca sa il parafrazam pe parintele Rafail Noica, si el, la randul sau, parafrazandu-l pe ilustrul filosof. Boboteaza este, fara indoiala, un []Botezul Domnului este o sarbatoare cu multiple semnificatii si, mi-as permite sa spun, ca orice sarbatoare crestina poate fi privita dintr-o anumita perspectiva si ca o provocare, o provocare a devenirii intru fiinta , ca sa il parafrazam pe parintele Rafail Noica, si el, la randul sau, parafrazandu-l pe ilustrul filosof.
Boboteaza este, fara indoiala, un inceput, este momentul de debut al activitatii publice a Domnului Hristos, care, observam, e marcat prin recunoasterea Persoanei lui Hristos de catre Ioan Botezatorul. Sf. Ioan se cutremura, tremura, ezita si considera inadecvat sa boteze el, caci tocmai invers s-ar cuveni, ca Domnul sa-l boteze pe Ioan, insa iata ca dreptatea lui Dumnezeu e in contra logicii omenesti si Domnul ii spune: Lasa acum, ca asa se cuvine noua sa implinim toata dreptatea (Matei 3, 15). Robul asculta, Domnul Se pleaca in desavarsita smerenie si Epifania completa se infaptuieste, caci glasul Tatalui rasuna Acesta este Fiul Meu cel iubit intru Care am binevoit (Matei 3, 17), iar porumbelul Duhului Sfant pluteste in vazduh, deasupra capului lui Iisus Hristos si, totodata, deasupra apelor Iordanului. Consecinta acestei Aratari se constituie intr-un alt tip de inceput, anume al intregii firi. Creatia pe de-a-ntregul este reinnoita prin energiile dumnezeiesti care o patrund curatindu-o de rau si de moarte, redandu-i proprietatile benefice cu care a fost inzestrata la Facere. De altfel, similitudinea evenimentelor este evidenta: Sfanta Treime prezenta, si la Facere si acum, la Botez, Duhul pluteste peste ape, iar Cuvantul lui Dumnezeu e Cel care realizeaza concret actiunea creatoare mantuitoare.
In evenimentul Botezului Domnului insa exista, am risca sa spunem, o conditionare a actiunii dumnezeiesti de...
Boboteaza este, fara indoiala, un inceput, este momentul de debut al activitatii publice a Domnului Hristos, care, observam, e marcat prin recunoasterea Persoanei lui Hristos de catre Ioan Botezatorul. Sf. Ioan se cutremura, tremura, ezita si considera inadecvat sa boteze el, caci tocmai invers s-ar cuveni, ca Domnul sa-l boteze pe Ioan, insa iata ca dreptatea lui Dumnezeu e in contra logicii omenesti si Domnul ii spune: Lasa acum, ca asa se cuvine noua sa implinim toata dreptatea (Matei 3, 15). Robul asculta, Domnul Se pleaca in desavarsita smerenie si Epifania completa se infaptuieste, caci glasul Tatalui rasuna Acesta este Fiul Meu cel iubit intru Care am binevoit (Matei 3, 17), iar porumbelul Duhului Sfant pluteste in vazduh, deasupra capului lui Iisus Hristos si, totodata, deasupra apelor Iordanului. Consecinta acestei Aratari se constituie intr-un alt tip de inceput, anume al intregii firi. Creatia pe de-a-ntregul este reinnoita prin energiile dumnezeiesti care o patrund curatindu-o de rau si de moarte, redandu-i proprietatile benefice cu care a fost inzestrata la Facere. De altfel, similitudinea evenimentelor este evidenta: Sfanta Treime prezenta, si la Facere si acum, la Botez, Duhul pluteste peste ape, iar Cuvantul lui Dumnezeu e Cel care realizeaza concret actiunea creatoare mantuitoare.
In evenimentul Botezului Domnului insa exista, am risca sa spunem, o conditionare a actiunii dumnezeiesti de...
