S-a întâmplat în 16 mai 1864, 16/28
S-a intamplat in 16 mai 1864, 16/28: A murit Simion Barnutiu, jurist, filosof (a introdus predarea in limba romana a filosofiei in Transilvania), estetician (a predat la Iasi primul curs universitar de estetica) si om politic (unul dintre conducatorii Revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania; vicepresedinte al Adunarii de pe Campia Libertatii si presedinte al []The post S-a intamplat in 16 mai 1864, 16/28 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 16 mai 1864, 16/28 was first posted on mai 16, 2020 at 2:00 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 16 mai 1864, 16/28: A murit Simion Barnutiu, jurist, filosof (a introdus predarea in limba romana a filosofiei in Transilvania), estetician (a predat la Iasi primul curs universitar de estetica) si om politic (unul dintre conducatorii Revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania; vicepresedinte al Adunarii de pe Campia Libertatii si presedinte al Comitetului National Roman). Majoritatea surselor indica, preponderent, data de 28 mai, pe stilul nou. Simion Barnutiu (n. 21 iulie 1808, Bocsa, judetul Salaj d. Valea Almasului, Fantana Gorgana), istoric, filosof, profesor, liderul miscarii revolutionare din Transilvania, ilustru carturar, om politic, a militat intreaga sa activitate pentru interesele nationale ale poporului roman. Ideolog al luptei nationale a romanilor de peste munti, Barnutiu a ramas cunoscut in istoria gandirii politice romanesti indeosebi prin vestitul discurs rostit in catedrala de la Blaj in timpul Adunarii Nationale a romanilor din 3/5 mai 1848, al carei vicepresedinte a fost. Este socotit de unii cercetatori cel mai de seama ganditor al romanilor transilvaneni de la jumatatea secolului trecut. Spirit de formatie enciclopedica, preocupat adanc si continuu de dezvoltarea generala a poporului roman, Barnutiu a lasat in urma sa nu numai o fericita directie politica, ci si o bogata mostenire culturala, gandirea si puterea sa de prelucrare si creatie, impunandu-se in numeroase domenii de activitate intelectuala. Gandirea sociala a lui Simion Barnutiu, avand ca tema centrala libertatea, se remarca prin critica adusa feudalismului, prin ideea libertatii si independentei nationale, a dreptului tuturor popoarelor la viata si propasire in cadrul unor state republicane si suverane. A fost fiul lui Ioan Barnutiu, cantor greco-catolic si al Anei Oros, fiica de preot. A mai avut un frate si sase surori. Simion Barnutiu a fost bunicul lui Ioan Maniu si strabunicul lui Iuliu Maniu, marele om politic care a contribuit esential la Unirea Transilvaniei cu Romania. A urmat intre anii 1817 (dupa unele surse 1818) 1820 cursurile colii normale din imleu Silvaniei. In octombrie 1820 s-a inscris la Gimnaziul catolic din Carei, pe care l-a absolvit in anul 1825. Din 1825 Barnutiu s-a mutat la Blaj si a absolvit cursul de filosofie in 1826, dupa care s-a inscris la cursurile Seminarului Teologic. La 4 noiembrie 1829 este numit profesor de sintaxa la gimnaziul din Blaj. Din 1830 lucreaza pentru o vreme ca arhivar consistorial la Blaj. In luna octombrie a aceluiasi an este numit profesor de filosofie, avand si functia de prefect al seminarului din localitate. Intre 1832-1833 a predat, pe langa filosofie, istoria universala. La 16 mai 1834 Barnutiu este numit notar consistorial la Blaj, devenind mana dreapta a episcopului greco-catolic Ioan Lemeni, care peste ani ii va deveni dusman aprig. In perioada 1837-1838 tinandu-se Dieta Transilvaniei la Sibiu, l-a insotit pe episcopul Lemeni la lucrarile acesteia, superiorul sau fiind deputat regalist. In vara anului 1839 Simion Barnutiu a facut o calatorie peste Carpati, probabil la Bucuresti. In 1842 el termina prima sa lucrare cunoscuta, O tocmeala de rusine si o lege nedreapta, care era un raspuns la tentativa de deznationalizare a romanilor propusa de Dieta de la Cluj. Lucrarea a fost tiparita in anul 1853, insa a fost cunoscuta in epoca in manuscris. Tot in 1842 Blajul riposteaza legii unguresti din acelasi an prin Protestul Consistoriului din Blaj, care a fost redactat in limba latina de Simion Barnutiu. In toamna anului 1842 scrie articolul Bal zsfalvi iskolai gyekr l, prima lucrare tiparita a lui Barnutiu (la 4 decembrie 1842 in ziarul Vas rnapi js g din Cluj). La 22 decembrie 1842 Barnutiu ii trimite lui George Baritiu studiul Saborul cel mare al Episcopiei Fagarasului, publicat fragmentat in ianuarie si februarie 1843 in Foaie pentru minte, inima si literatura . Acest studiu este considerat motivul izbucnirii conflictului dintre el si episcopul Lemeni, care ulterior a devenit un adevarat proces. In noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1843 ar fi avut loc un atentat la viata lui Barnutiu, la Blaj. Unele surse pun la indoiala veridicitatea acestui atac. In Joia Patimilor din anul 1843, un grup de 12 studenti la teologie din Blaj refuza participarea la un ceremonial religios din cauza procesului episcopului Lemeni, acestia fiind sustinatori ai lui Barnutiu. Au fost exmatriculati cu totii, o buna parte dintre ei devenind prefecti in timpul revolutiei pasoptiste. Alti 27 studenti au fost si ei exmatriculati pentru ca au luat apararea primilor 12. La 21 septembrie 1843 a avut loc un al doilea atentat la viata lui Barnutiu, de asemenea pus la indoiala de catre unii istorici. In anul 1845 a comparut in fata unor comisii de investigare in cadrul procesului lemenian, aparandu-se cu vehementa. In vara anului 1846, impreuna cu...
S-a intamplat in 16 mai 1864, 16/28 was first posted on mai 16, 2020 at 2:00 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 16 mai 1864, 16/28: A murit Simion Barnutiu, jurist, filosof (a introdus predarea in limba romana a filosofiei in Transilvania), estetician (a predat la Iasi primul curs universitar de estetica) si om politic (unul dintre conducatorii Revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania; vicepresedinte al Adunarii de pe Campia Libertatii si presedinte al Comitetului National Roman). Majoritatea surselor indica, preponderent, data de 28 mai, pe stilul nou. Simion Barnutiu (n. 21 iulie 1808, Bocsa, judetul Salaj d. Valea Almasului, Fantana Gorgana), istoric, filosof, profesor, liderul miscarii revolutionare din Transilvania, ilustru carturar, om politic, a militat intreaga sa activitate pentru interesele nationale ale poporului roman. Ideolog al luptei nationale a romanilor de peste munti, Barnutiu a ramas cunoscut in istoria gandirii politice romanesti indeosebi prin vestitul discurs rostit in catedrala de la Blaj in timpul Adunarii Nationale a romanilor din 3/5 mai 1848, al carei vicepresedinte a fost. Este socotit de unii cercetatori cel mai de seama ganditor al romanilor transilvaneni de la jumatatea secolului trecut. Spirit de formatie enciclopedica, preocupat adanc si continuu de dezvoltarea generala a poporului roman, Barnutiu a lasat in urma sa nu numai o fericita directie politica, ci si o bogata mostenire culturala, gandirea si puterea sa de prelucrare si creatie, impunandu-se in numeroase domenii de activitate intelectuala. Gandirea sociala a lui Simion Barnutiu, avand ca tema centrala libertatea, se remarca prin critica adusa feudalismului, prin ideea libertatii si independentei nationale, a dreptului tuturor popoarelor la viata si propasire in cadrul unor state republicane si suverane. A fost fiul lui Ioan Barnutiu, cantor greco-catolic si al Anei Oros, fiica de preot. A mai avut un frate si sase surori. Simion Barnutiu a fost bunicul lui Ioan Maniu si strabunicul lui Iuliu Maniu, marele om politic care a contribuit esential la Unirea Transilvaniei cu Romania. A urmat intre anii 1817 (dupa unele surse 1818) 1820 cursurile colii normale din imleu Silvaniei. In octombrie 1820 s-a inscris la Gimnaziul catolic din Carei, pe care l-a absolvit in anul 1825. Din 1825 Barnutiu s-a mutat la Blaj si a absolvit cursul de filosofie in 1826, dupa care s-a inscris la cursurile Seminarului Teologic. La 4 noiembrie 1829 este numit profesor de sintaxa la gimnaziul din Blaj. Din 1830 lucreaza pentru o vreme ca arhivar consistorial la Blaj. In luna octombrie a aceluiasi an este numit profesor de filosofie, avand si functia de prefect al seminarului din localitate. Intre 1832-1833 a predat, pe langa filosofie, istoria universala. La 16 mai 1834 Barnutiu este numit notar consistorial la Blaj, devenind mana dreapta a episcopului greco-catolic Ioan Lemeni, care peste ani ii va deveni dusman aprig. In perioada 1837-1838 tinandu-se Dieta Transilvaniei la Sibiu, l-a insotit pe episcopul Lemeni la lucrarile acesteia, superiorul sau fiind deputat regalist. In vara anului 1839 Simion Barnutiu a facut o calatorie peste Carpati, probabil la Bucuresti. In 1842 el termina prima sa lucrare cunoscuta, O tocmeala de rusine si o lege nedreapta, care era un raspuns la tentativa de deznationalizare a romanilor propusa de Dieta de la Cluj. Lucrarea a fost tiparita in anul 1853, insa a fost cunoscuta in epoca in manuscris. Tot in 1842 Blajul riposteaza legii unguresti din acelasi an prin Protestul Consistoriului din Blaj, care a fost redactat in limba latina de Simion Barnutiu. In toamna anului 1842 scrie articolul Bal zsfalvi iskolai gyekr l, prima lucrare tiparita a lui Barnutiu (la 4 decembrie 1842 in ziarul Vas rnapi js g din Cluj). La 22 decembrie 1842 Barnutiu ii trimite lui George Baritiu studiul Saborul cel mare al Episcopiei Fagarasului, publicat fragmentat in ianuarie si februarie 1843 in Foaie pentru minte, inima si literatura . Acest studiu este considerat motivul izbucnirii conflictului dintre el si episcopul Lemeni, care ulterior a devenit un adevarat proces. In noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1843 ar fi avut loc un atentat la viata lui Barnutiu, la Blaj. Unele surse pun la indoiala veridicitatea acestui atac. In Joia Patimilor din anul 1843, un grup de 12 studenti la teologie din Blaj refuza participarea la un ceremonial religios din cauza procesului episcopului Lemeni, acestia fiind sustinatori ai lui Barnutiu. Au fost exmatriculati cu totii, o buna parte dintre ei devenind prefecti in timpul revolutiei pasoptiste. Alti 27 studenti au fost si ei exmatriculati pentru ca au luat apararea primilor 12. La 21 septembrie 1843 a avut loc un al doilea atentat la viata lui Barnutiu, de asemenea pus la indoiala de catre unii istorici. In anul 1845 a comparut in fata unor comisii de investigare in cadrul procesului lemenian, aparandu-se cu vehementa. In vara anului 1846, impreuna cu...
