Duminica a 7-a dupa Invierea Domnului este inchinata Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic care s-au adunat la Niceea, in anul 325 dupa Hristos, si au intocmit prima parte din Crez pe care Biserica il rosteste de atunci, aproape 1700 de ani, cu partea a doua care s-a adaugat la al Doilea Sinod Ecumenic []Duminica a 7-a dupa Invierea Domnului este inchinata Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic care s-au adunat la Niceea, in anul 325 dupa Hristos, si au intocmit prima parte din Crez pe care Biserica il rosteste de atunci, aproape 1700 de ani, cu partea a doua care s-a adaugat la al Doilea Sinod Ecumenic care a avut loc la Constantinopol in anul 381.

Evanghelia cu Rugaciunea din Ghetsimani a Mantuitorului ne arata cum nu se poate mai limpede cum Domnul si Mantuitorul nostru Iisus Hristos a dorit ca Apostolii Sai si crestinii care cred in El sa fie una in El. Este pusa aceasta Evanghelie in Duminica de dupa Inaltarea Domnului pentru ca Mantuitorul, cand S-a inaltat la cer, in trupul Lui indumnezeit a adunat pe toti cei care vor crede in El peste veacuri. i de aceea, dorinta Domnului era ca toti cei care au fost prinsi in trupul Lui prin Taina cea mare a Botezului sa si ramana in acest Trup pana la sfarsitul vietii. Pentru ca atunci cand se va desparti sufletul lor de trup sa poata sufletul sa mearga la cer. i la Invierea a doua, si trupul, iesind din mormant, unindu-se cu sufletul, sa se adauge Trupului lui Hristos cel inaltat de-a dreapta Tatalui. Pentru ca sa ramana de-a pururea cu Domnul Dumnezeu in Imparatia cea vesnica.

Referindu-ne la Sinodul I Ecumenic, daca Mantuitorul S-a rugat pentru toti credinciosii din toate veacurile, mai mult ca oricine Parintii acestia sfinti s-au aratat ascultatori ai Cuvantului lui Dumnezeu. Ei au fost in numar de 318 care s-au adunat la Niceea in anul 325. S-au adunat dupa ce Sfantul Imparat Constantin cel Mare a decretat libertatea credintei. Dupa aceea, episcopii din toata lumea au putut sa se adune impreuna pentru ca nu mai era teama de moarte, de martiriu care plana peste capul oricarui crestin din Imperiul Roman. i mai ales pentru ca in Biserica erau si multi eretici intre care unul era mai cu seama numit Arie. Acesta era un diacon in Alexandria care incerca sa spuna ca Iisus Hristos nu este Dumnezeu adevarat, ci doar un om pe care Dumnezeu l-a inzestrat cu puteri deosebite. i aceasta erezie care era impotriva Intruparii lui Hristos atingea actul mantuirii si rostul pentru care Iisus Hristos a venit in lumea aceasta facandu-Se om, Dumnezeu fiind. i Parintii s-au adunat la acest Sinod cand multi dintre ei tocmai iesisera din inchisorile exterminarii. Unii n-aveau un ochi, ori o mana sau un picior, erau schiloditi cum fusesera pregatiti spre a fi dati la fiare. Dar imparatul Constantin i-a eliberat pe toti prin libertatea data Bisericii. i in fruntea acestia fiind si Sfantul Nicolae, Episcopul Mirelor Lichiei, si Sfantul Spiridon al Trimitundei, si din Alexandria era diaconul Atanasie, marele Sfant al carui cuvant a fost atat de puternic in Sinod incat Arie a fost invins in nebunia ereziei lui. i intalnindu-se Parintii, au stat de vorba unii cu altii si au adancit invatatura despre Iisus Hristos spunand ca El este Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat. Trebuie sa scriem aceasta si sa ramana peste veacuri in Biserica drept marturie de credinta. i ei au conceput impreuna un text zicand: Cred intr-unul Dumnezeu, Tatal Atottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului; al tuturor celor vazute si nevazute. i toate celelalte ale Crezului, pana la jumatatea lui, cele cu privire la Iisus Hristos cele despre care ei au scris mai mult, aratandu-LA ca este Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, adica nu om, nascut nu facut, nascut din veci din Tatal, deofiinta cu Tatal, la fel cu Tatal, avand aceleasi puteri ca si Tatal. Acestea le-au rostit Parintii si Arie a fost scos afara din Sinod. A fost afurisit si invatatura lui a fost blasfemiata. i Parintii au crezut ca s-a linistit Biserica. i unii dintre ei au trecut din lumea aceasta. Dar dupa o vreme, Arie, care fusese exclus din Biserica, a cautat mila unui episcop din Alexandria si acesta l-a repus iarasi in functia lui de diacon. i fiind el iarasi in functie si putand din nou sa vesteasca Cuvantul lui Dumnezeu, a inceput sa vorbeasca ca si mai inainte. Atunci episcopul lui l-a scos afara din Biserica, pentru ca el prin...