S-a întâmplat în 19 iunie 1878, 19.VI / 1.VII
S-a intamplat in 19 iunie 1878, 19.
VI / 1.
VII: Romania prezinta, prin I. C. Bratianu si M. Kogalniceanu, Congresului de la Berlin (desfasurat in perioada 1/13.
VI-1/13.
VII.1878), un Memorandum, sintetizat in urmatoarele cinci puncte: nicio parte a teritoriului sa nu fie dezlipita de la statul roman; teritoriul national sa nu serveasca ca drum de trecere a []The post S-a intamplat in 19 iunie 1878, 19.
VI / 1.
VII appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 19 iunie 1878, 19.
VI / 1.
VII was first posted on iunie 19, 2020 at 4:24 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 19 iunie 1878, 19.
VI / 1.
VII: Romania prezinta, prin I. C. Bratianu si M. Kogalniceanu, Congresului de la Berlin (desfasurat in perioada 1/13.
VI-1/13.
VII.1878), un Memorandum, sintetizat in urmatoarele cinci puncte: nicio parte a teritoriului sa nu fie dezlipita de la statul roman; teritoriul national sa nu serveasca ca drum de trecere a trupelor rusesti din Bulgaria; Romania, in virtutea drepturilor ei seculare, sa ia din nou in stapanire gurile Dunarii, inclusiv Insula erpilor; sa primeasca despagubiri proportionale fortelor angajate in lupta; independenta ei sa fie solemn recunoscuta si teritoriul ei declarat neutru.
In urma conflictului romano-ruso-otoman din 1877-1878 s-a incheiat Pacea de la San-Stefano, eveniment la care Romania, stat care a avut pierderi materiale si umane considerabile, nu a primit acceptul de participare. Ni se reunostea Independenta, primeam Dobrogea, dar pierdeam sudul Basarabiei iar Romania devenea un spatiu de tranzit pentru trupele ruse ce stationau in Bulgaria.
Parlamentul a cerut guvernului sa nu cedeze niciun teritoriu. Se declanseaza o adevarata furtuna, Rusia devenind inamicul public numarul unu .
Politicieni, ziare, toti cetatenii erau indignati si revoltati. Domnitorul avea insa o atitudine moderata. Stia ca soarta sudului Basarabiei era decisa de Marile Puteri. In fata atitudinii romanilor, Rusia a avertizat ca este gata sa ocupe Romania si sa dezarmeze armata . Replica Bucurestiului nu a intarziat: O armata care a luptat la Plevna in fata imparatului Alexandru al II-lea poate sa se bata pana va fi nimicita, dar nu se va lasa sa fie dezonorata . Armata romana se retrage pe pozitii defensive in zona Pitesti-Curtea de Arges-Targoviste. Marile Puteri erau insa impasibile la situatia creata. Cancelariile europene spuneau ca situatia Romaniei nu poate fi rezolvata pana la noul Congres de Pace. Desi nu participasera, statele occidentale erau nemultumite de pozitia importanta pe care o castigase Rusia.
Pe 1/13 iunie 1878 (in Romania era valabil calendarul iulian, deci 1, insa la Berlin era in vigoare cel gregorian si ca urmare actele semnate acolo purtau data calendarului nou ) s-a deschis Conferinta de Pace de la Berlin. Marile Puteri au actionat solidar, pornind de la ideea ca Romania nu era un stat independent si ca atare nu putea participa la negocierile de pace. Carol I a decis ca o delegatie sa se duca totusi la Berlin. La Congres, reprezentantii Romaniei, Greciei si Serbiei au fost admisi doar la sedintele care ii priveau, avand un vot pur consultativ. Eforturile lui Ion C. Bratianu, primul ministru, si Mihail Kogalniceanu, ministrul afacerilor staine, de a participa cu drepturi depline la Conferinta, nu au avut succes.
Pe 12/25 iunie au inaintat un memoriu cancelarului Bismarck, presedintele Congresului, unde se cerea: nicio parte din teritoriul romanesc sa nu fie dezlipit de tara, spatiul nostru sa nu fie supus niciunui drept de trecere pentru trupele ruse,...
VI / 1.
VII: Romania prezinta, prin I. C. Bratianu si M. Kogalniceanu, Congresului de la Berlin (desfasurat in perioada 1/13.
VI-1/13.
VII.1878), un Memorandum, sintetizat in urmatoarele cinci puncte: nicio parte a teritoriului sa nu fie dezlipita de la statul roman; teritoriul national sa nu serveasca ca drum de trecere a []The post S-a intamplat in 19 iunie 1878, 19.
VI / 1.
VII appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 19 iunie 1878, 19.
VI / 1.
VII was first posted on iunie 19, 2020 at 4:24 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 19 iunie 1878, 19.
VI / 1.
VII: Romania prezinta, prin I. C. Bratianu si M. Kogalniceanu, Congresului de la Berlin (desfasurat in perioada 1/13.
VI-1/13.
VII.1878), un Memorandum, sintetizat in urmatoarele cinci puncte: nicio parte a teritoriului sa nu fie dezlipita de la statul roman; teritoriul national sa nu serveasca ca drum de trecere a trupelor rusesti din Bulgaria; Romania, in virtutea drepturilor ei seculare, sa ia din nou in stapanire gurile Dunarii, inclusiv Insula erpilor; sa primeasca despagubiri proportionale fortelor angajate in lupta; independenta ei sa fie solemn recunoscuta si teritoriul ei declarat neutru.
In urma conflictului romano-ruso-otoman din 1877-1878 s-a incheiat Pacea de la San-Stefano, eveniment la care Romania, stat care a avut pierderi materiale si umane considerabile, nu a primit acceptul de participare. Ni se reunostea Independenta, primeam Dobrogea, dar pierdeam sudul Basarabiei iar Romania devenea un spatiu de tranzit pentru trupele ruse ce stationau in Bulgaria.
Parlamentul a cerut guvernului sa nu cedeze niciun teritoriu. Se declanseaza o adevarata furtuna, Rusia devenind inamicul public numarul unu .
Politicieni, ziare, toti cetatenii erau indignati si revoltati. Domnitorul avea insa o atitudine moderata. Stia ca soarta sudului Basarabiei era decisa de Marile Puteri. In fata atitudinii romanilor, Rusia a avertizat ca este gata sa ocupe Romania si sa dezarmeze armata . Replica Bucurestiului nu a intarziat: O armata care a luptat la Plevna in fata imparatului Alexandru al II-lea poate sa se bata pana va fi nimicita, dar nu se va lasa sa fie dezonorata . Armata romana se retrage pe pozitii defensive in zona Pitesti-Curtea de Arges-Targoviste. Marile Puteri erau insa impasibile la situatia creata. Cancelariile europene spuneau ca situatia Romaniei nu poate fi rezolvata pana la noul Congres de Pace. Desi nu participasera, statele occidentale erau nemultumite de pozitia importanta pe care o castigase Rusia.
Pe 1/13 iunie 1878 (in Romania era valabil calendarul iulian, deci 1, insa la Berlin era in vigoare cel gregorian si ca urmare actele semnate acolo purtau data calendarului nou ) s-a deschis Conferinta de Pace de la Berlin. Marile Puteri au actionat solidar, pornind de la ideea ca Romania nu era un stat independent si ca atare nu putea participa la negocierile de pace. Carol I a decis ca o delegatie sa se duca totusi la Berlin. La Congres, reprezentantii Romaniei, Greciei si Serbiei au fost admisi doar la sedintele care ii priveau, avand un vot pur consultativ. Eforturile lui Ion C. Bratianu, primul ministru, si Mihail Kogalniceanu, ministrul afacerilor staine, de a participa cu drepturi depline la Conferinta, nu au avut succes.
Pe 12/25 iunie au inaintat un memoriu cancelarului Bismarck, presedintele Congresului, unde se cerea: nicio parte din teritoriul romanesc sa nu fie dezlipit de tara, spatiul nostru sa nu fie supus niciunui drept de trecere pentru trupele ruse,...
