S-a întâmplat în 22 iunie 1941
S-a intamplat in 22 iunie 1941: Romania intra in razboi, alaturi de Germania, impotriva URSS; Ion Antonescu ordona armatei sa treaca Prutul si sa elibereze Basarabia si nordului Bucovinei, ocupate, in 1940, de Uniunea Sovietica. Conducatorul statului, Ion Antonescu a ordonat armatei sa treaca Prutul si sa elibereze Basarabia si nordul Bucovinei, ocupate, in 1940, []The post S-a intamplat in 22 iunie 1941 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 22 iunie 1941 was first posted on iunie 22, 2020 at 5:38 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 22 iunie 1941: Romania intra in razboi, alaturi de Germania, impotriva URSS; Ion Antonescu ordona armatei sa treaca Prutul si sa elibereze Basarabia si nordului Bucovinei, ocupate, in 1940, de Uniunea Sovietica. Conducatorul statului, Ion Antonescu a ordonat armatei sa treaca Prutul si sa elibereze Basarabia si nordul Bucovinei, ocupate, in 1940, de Uniunea Sovietica. Istoriografia romaneasca a declarat ziua de 22 iunie 1941 drept ziua in care tara noastra a inceput batalia pentru eliberarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord, teritorii care fusesera rapite Romaniei prin ultimatumul sovietic de la 28 iunie 1940. Mai mult, istoriografia a retinut ordinul viitorului Maresal Antonescu drept inceputul unei batalii juste, atat din punct de vedere moral, cat si juridic, pentru recuperarea unor teritorii pierdute prin forta si abuz. Cu toate acestea, in Rusia si in spatiul ex-sovietic, dar si in Occident, se sustine o varianta a istoriei in care Romania este portretizata ca un stat care a comis o agresiune impotriva unui stat suveran, asociindu-se in acest sens cu Germania nazista. Aceasta teorie a ajuns sa fie vanturata si prin spatiul public romanesc, mai ales dupa aparitia fenomenului demitizarii istoriei, dar si pe fondul avansului in societate a ideologiei internationaliste. Pe 22 iunie, de ambele parti ale granitei de vest a URSS (circa 1.000 de kilometri, de la Marea Baltica pana la gurile Dunarii) era concentrat un numar enorm de trupe si material militar. Din est se deplasau catre granita de vest a URSS alte mijloace tehnice, precum si alte milioane de militari deja mobilizati, din cei peste 25 de milioane pentru care existau deja planuri de mobilizare. Operatia Barbarossa a inceput in zorii zilei de 22 iunie 1941. Armatele germane si ale aliatilor acestora au patruns in Rusia Sovietica pe un front de 1600 de kilometri. Panzerele germane au fost varful de lance al acestui atac in fata unei defensive total nepregatite, folosind tactica incercuirii pentru a soca liderii sovietici: sute de mii de soldati rusi se vor preda fara lupta, constienti de inutilitatea luptei.
In timpul razboiului rece, sovieticii au considerat acest atac ca fiind unul surpriza, in ciuda faptului ca au existat in permanenta semnale in acest sens: pregatirile germane incepute cu cateva luni inainte, semnalele de alarma trase de Lavrenti Beria si de superspionul Richard Sorge. Participarea armatei romane in razboiul declansat de Germania impotriva URSS, s-a facut in baza intelegerii intervenite intre Adolf Hitler si Ion Antonescu, care a avut loc la Munchen, la 12 iunie 1941. In niciunul din documente, Romania nu a fost mentionata ca aliata La 22 iunie 1941, Germania a atacat URSS, fostul ei aliat de razboi si complice de cotropiri de pana atunci, Romania angajandu-se, potrivit intelegerilor convenite in precedentele zece luni, alaturi de trupele germane. In noaptea de 21 22 iunie, ora 3:00, Armatele romano-germane au declansat operatiile militare pentru eliberarea Basarabiei si Bucovinei de Nord de sub ocupatia sovietica. In zorii zilei de 22 iunie, asumandu-si raspunderea in fata istoriei, generalul Ion Antonescu a emis din orasul Piatra Neamt, urmatorul Ordin de zi catre armata: Ostasi, Va ordon: Treceti Prutul! Zdrobiti vrajmasul din Rasarit si Miazanoapte. Dezrobiti din jugul rosu al bolsevizmului pe fratii nostri cotropiti. Reimpliniti in trupul arii glia strabuna a Basarabilor si codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre! Pentru Romania incepea Razboiul Sfant , care a avut, de la un capat la altul (1941-1944), un caracter anti-comunist, drept si national, bucurandu-se de aprobarea intregului popor. Cel putin la inceput Desi nu fusese consultat in legatura cu declansarea ostilitatilor militare, regele Mihai I a trimis generalului Ion Antonescu (in prima zi de lupta) o telegrama prin care isi exprima acordul cu actiunea intreprinsa si ura militarilor romani sanatate si putere ca sa statorniceasca pentru vecie dreptele granite ale neamului . Declaratii de adeziune la actiunea intreprinsa de conducatorul statului au facut si liderii principalelor partide politice, reprezentantii Patriarhiei si Academiei Romane, precum si ai altor institutii reprezentative ale statului, precum si foarte multi dintre comandantii de mari unitati romane, care si-au exprimat sentimentele patriotice si si-au mobilizat subordonatii prin inflacarate chemari la indeplinirea datoriei fata de tara. La 22 iunie 1941, numarul total de soldati romani aflati in prima linie era de 325.685, distribuiti in 12 divizii de infanterie, o divizie blindata, o divizie de infanterie rezerva, o divizie de graniceri, 3 brigazi de munte, 3 brigazi de cavalerie si 2 brigazi de fortificatii. La aceste forte se adaugau 5 divizii de infanterie germane. Dintre membrii conducerii armatei romane trebuie mentionati generalii: Al. Ioanitu, Iosif Iacobici, Ilie teflea (sefi ai Marelui Stat Major), C. Pantazi, N. Ciuperca, N. Dascalescu, Ioan Al.
Sion, C. Constantinescu-Claps, Gh. Avramescu si Petru Dumitrescu, acesta din urma comandant neintrerupt al legendarei Armate a 3-a, din momentele de dinaintea trecerii Prutului pana la sud-est de Stalingrad si inapoi, pana la angajarea bataliei Moldovei, in august 1944. Grupul de Armate Sud al maresalului german Gerd von Rundstedt, in care erau incorporate si fortele romanesti, era impartit in doua de catre Mlastinile Pripiat.
Pricipalul sau efort la declansarea Operatiei Barbarossa urma sa aiba loc la nord, in timp ce fortele aflate in Romania trebuiau sa astepte ca ofensiva sa progreseze mai mult in Ucraina, pana sa inceapa si ele atacul. Aceasta decizie a fost luata de OKH in primavara anului 1941, deoarece general-colonelul Franz Halder considera Prutul ca fiind o bariera prea grea pentru o ofensiva motorizata...
S-a intamplat in 22 iunie 1941 was first posted on iunie 22, 2020 at 5:38 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 22 iunie 1941: Romania intra in razboi, alaturi de Germania, impotriva URSS; Ion Antonescu ordona armatei sa treaca Prutul si sa elibereze Basarabia si nordului Bucovinei, ocupate, in 1940, de Uniunea Sovietica. Conducatorul statului, Ion Antonescu a ordonat armatei sa treaca Prutul si sa elibereze Basarabia si nordul Bucovinei, ocupate, in 1940, de Uniunea Sovietica. Istoriografia romaneasca a declarat ziua de 22 iunie 1941 drept ziua in care tara noastra a inceput batalia pentru eliberarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord, teritorii care fusesera rapite Romaniei prin ultimatumul sovietic de la 28 iunie 1940. Mai mult, istoriografia a retinut ordinul viitorului Maresal Antonescu drept inceputul unei batalii juste, atat din punct de vedere moral, cat si juridic, pentru recuperarea unor teritorii pierdute prin forta si abuz. Cu toate acestea, in Rusia si in spatiul ex-sovietic, dar si in Occident, se sustine o varianta a istoriei in care Romania este portretizata ca un stat care a comis o agresiune impotriva unui stat suveran, asociindu-se in acest sens cu Germania nazista. Aceasta teorie a ajuns sa fie vanturata si prin spatiul public romanesc, mai ales dupa aparitia fenomenului demitizarii istoriei, dar si pe fondul avansului in societate a ideologiei internationaliste. Pe 22 iunie, de ambele parti ale granitei de vest a URSS (circa 1.000 de kilometri, de la Marea Baltica pana la gurile Dunarii) era concentrat un numar enorm de trupe si material militar. Din est se deplasau catre granita de vest a URSS alte mijloace tehnice, precum si alte milioane de militari deja mobilizati, din cei peste 25 de milioane pentru care existau deja planuri de mobilizare. Operatia Barbarossa a inceput in zorii zilei de 22 iunie 1941. Armatele germane si ale aliatilor acestora au patruns in Rusia Sovietica pe un front de 1600 de kilometri. Panzerele germane au fost varful de lance al acestui atac in fata unei defensive total nepregatite, folosind tactica incercuirii pentru a soca liderii sovietici: sute de mii de soldati rusi se vor preda fara lupta, constienti de inutilitatea luptei.
In timpul razboiului rece, sovieticii au considerat acest atac ca fiind unul surpriza, in ciuda faptului ca au existat in permanenta semnale in acest sens: pregatirile germane incepute cu cateva luni inainte, semnalele de alarma trase de Lavrenti Beria si de superspionul Richard Sorge. Participarea armatei romane in razboiul declansat de Germania impotriva URSS, s-a facut in baza intelegerii intervenite intre Adolf Hitler si Ion Antonescu, care a avut loc la Munchen, la 12 iunie 1941. In niciunul din documente, Romania nu a fost mentionata ca aliata La 22 iunie 1941, Germania a atacat URSS, fostul ei aliat de razboi si complice de cotropiri de pana atunci, Romania angajandu-se, potrivit intelegerilor convenite in precedentele zece luni, alaturi de trupele germane. In noaptea de 21 22 iunie, ora 3:00, Armatele romano-germane au declansat operatiile militare pentru eliberarea Basarabiei si Bucovinei de Nord de sub ocupatia sovietica. In zorii zilei de 22 iunie, asumandu-si raspunderea in fata istoriei, generalul Ion Antonescu a emis din orasul Piatra Neamt, urmatorul Ordin de zi catre armata: Ostasi, Va ordon: Treceti Prutul! Zdrobiti vrajmasul din Rasarit si Miazanoapte. Dezrobiti din jugul rosu al bolsevizmului pe fratii nostri cotropiti. Reimpliniti in trupul arii glia strabuna a Basarabilor si codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre! Pentru Romania incepea Razboiul Sfant , care a avut, de la un capat la altul (1941-1944), un caracter anti-comunist, drept si national, bucurandu-se de aprobarea intregului popor. Cel putin la inceput Desi nu fusese consultat in legatura cu declansarea ostilitatilor militare, regele Mihai I a trimis generalului Ion Antonescu (in prima zi de lupta) o telegrama prin care isi exprima acordul cu actiunea intreprinsa si ura militarilor romani sanatate si putere ca sa statorniceasca pentru vecie dreptele granite ale neamului . Declaratii de adeziune la actiunea intreprinsa de conducatorul statului au facut si liderii principalelor partide politice, reprezentantii Patriarhiei si Academiei Romane, precum si ai altor institutii reprezentative ale statului, precum si foarte multi dintre comandantii de mari unitati romane, care si-au exprimat sentimentele patriotice si si-au mobilizat subordonatii prin inflacarate chemari la indeplinirea datoriei fata de tara. La 22 iunie 1941, numarul total de soldati romani aflati in prima linie era de 325.685, distribuiti in 12 divizii de infanterie, o divizie blindata, o divizie de infanterie rezerva, o divizie de graniceri, 3 brigazi de munte, 3 brigazi de cavalerie si 2 brigazi de fortificatii. La aceste forte se adaugau 5 divizii de infanterie germane. Dintre membrii conducerii armatei romane trebuie mentionati generalii: Al. Ioanitu, Iosif Iacobici, Ilie teflea (sefi ai Marelui Stat Major), C. Pantazi, N. Ciuperca, N. Dascalescu, Ioan Al.
Sion, C. Constantinescu-Claps, Gh. Avramescu si Petru Dumitrescu, acesta din urma comandant neintrerupt al legendarei Armate a 3-a, din momentele de dinaintea trecerii Prutului pana la sud-est de Stalingrad si inapoi, pana la angajarea bataliei Moldovei, in august 1944. Grupul de Armate Sud al maresalului german Gerd von Rundstedt, in care erau incorporate si fortele romanesti, era impartit in doua de catre Mlastinile Pripiat.
Pricipalul sau efort la declansarea Operatiei Barbarossa urma sa aiba loc la nord, in timp ce fortele aflate in Romania trebuiau sa astepte ca ofensiva sa progreseze mai mult in Ucraina, pana sa inceapa si ele atacul. Aceasta decizie a fost luata de OKH in primavara anului 1941, deoarece general-colonelul Franz Halder considera Prutul ca fiind o bariera prea grea pentru o ofensiva motorizata...
