S-a intamplat in 25 iunie 1441: Prima mentiune a Adunarii arii in Moldova; in ara Romaneasca va fi mentionata pentru prima data in 1522. Adunarea tarii Moldovei este mentionata pentru prima oara in documente la 25.06.1441. Despre atributiile acestei institutii stim putine lucruri din documente. Izvoarele narative ne ofera mai multe informatii. Adunarea tarii in []The post S-a intamplat in 25 iunie 1441 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 25 iunie 1441 was first posted on iunie 25, 2020 at 2:16 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 25 iunie 1441: Prima mentiune a Adunarii arii in Moldova; in ara Romaneasca va fi mentionata pentru prima data in 1522. Adunarea tarii Moldovei este mentionata pentru prima oara in documente la 25.06.1441. Despre atributiile acestei institutii stim putine lucruri din documente. Izvoarele narative ne ofera mai multe informatii. Adunarea tarii in Moldova este mentionata ca un organ popular, convocat numai in momentele cruciale, de insemnatate covarsitoare pentru destinele tarii Moldovei. In ara Moldovei adunarea starilor sociale, numita in documentele epocii sobor , mare sobor , sfat de obste , adunare obsteasca sau adunare a toata tara , adica Mare adunare a tarii, este unul din organele reprezentative caracteristice ale epocii medii, alaturi de domnie si de sfatul domnesc. Cand toata tara privilegiata, fara tarani, si de cele mai multe ori fara oraseni, se aduna impreuna cu marii boieri, cu clerul si sfatul domnesc pentru probleme generale de o importanta deosebita, se poate vorbi de Marea adunare a tarii. Adesea insa domnul reuneste o adunare a boierilor si a reprezentantilor clerului care se deosebeste de cea dintai, rezervandu-i-se numele de sfat de obste . Prin atributii, cele doua tipuri de adunare nu pot fi bine distinse, desi alegerea domnului si problemele importante de politica generala (recunoasterea suzeranitatii, plata tributului, razboiul sau pacea, asezarea sau desfiintarea de impozite, revendicarea unei carte de libertati, statutul taranimii), sa fie de competenta Marii adunari a tarii. Aceleasi probleme pot fi rezolvate fara adunare sau cu un sfat de obste. Atributii judiciare au ambele feluri de adunari, fara a putea distinge alt criteriu decat acel al unei importante mai mari a procesului dezbatut in marea adunare, importanta apreciind-o domnul, cu prilejul convocarii. Referitor la originea institutiei, se poate admite ca ea a fost rezultatul unei sinteze, care n-a intrunit mai tarziu cele mai favorabile conditii de dezvoltare. Originea adunarii de stari in Moldova trebuie cautata atat in traditia vechilor adunari de obsti vicinale si de vale (tinut, tara), cat si in practica bizantina a unor adunari laice cu o structura de stari mai putin cristalizate decat in Occident si a adunarilor bisericii. Aceasta a influentat procesele locale care au impins spre un net caracter feudal al adunarilor de stari in Moldova si Muntenia, in stransa legatura cu modelele polone (seim, termen regasit in documentele moldovene din secolul al XV-lea), rusesti (zemski sobor) si ungare (dieta). Aceasta explica de ce in numeroase documente straine s-a considerat firesc sa se aplice institutiei reprezentative din aceasta zona, cu toate particularitatile sale, terminologia clasica: parlamentum, congregatia, dieta, dupa cum se vorbeste si de status (stari). Privilegiul moldovenesc din 1441, unul...