S-a întâmplat în 29 iunie 1819
S-a intamplat in 29 iunie 1819: S-a nascut Nicolae Balcescu, istoric si scriitor, fruntas al Revolutiei de la 1848 din Muntenia. Nicolae Balcescu (n. Bucuresti d. 29 noiembrie 1852, Palermo, Italia), istoric, scriitor, om politic, lider al miscarii revolutionare de la 1848 in ara Romaneasca. Exponent al generatiei pasoptiste, Balcescu s-a numarat printre fondatorii []The post S-a intamplat in 29 iunie 1819 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 29 iunie 1819 was first posted on iunie 29, 2020 at 4:10 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 29 iunie 1819: S-a nascut Nicolae Balcescu, istoric si scriitor, fruntas al Revolutiei de la 1848 din Muntenia. Nicolae Balcescu (n. Bucuresti d. 29 noiembrie 1852, Palermo, Italia), istoric, scriitor, om politic, lider al miscarii revolutionare de la 1848 in ara Romaneasca. Exponent al generatiei pasoptiste, Balcescu s-a numarat printre fondatorii societatii secrete Fratia si Societatii studentilor romani de la Paris, prin intermediul carora a promovat ideile liberale moderne de organizare a statului. Opera sa, Romanii supt Mihai-Voevod Viteazul , publicata postum, este una dintre operele ilustrative pentru ideologia nationala a secolului al XIX-lea prin conturarea mitului unitatii nationale infaptuite de voievodul Mihai Viteazul. Nicolae Balcescu provenea dintr-o familie instarita, fiind fiul cel mare al pitarului Barbu Balcescu si al Zincai Petrescu. A mai avut un frate, Barbu Balcescu. Ramane orfan de tata de la varsta de 5 ani. In 1826, mama sa il da in grija unui arhimandrit grec, de unde deprinde primele cunostinte de limba romana si greaca. Pasionat de istorie inca de mic copil, incepand cu 1832 Balcescu se inscrie la Colegiul Sfantul Sava din Bucuresti, perioada in care leaga o buna prietenie cu Ion Ghica. Printre profesorii sai se numara Florin Aaron si Ion Heliade Radulescu. De asemenea, in casa parinteasca, banateanul Eftimie Murgu ii preda un curs de filosofie. Dupa absolvirea studiilor liceale cu distinctiune (1838), adolescentul Nicolae Balcescu opteaza pentru o cariera militara si se inscrie in categoria cadetilor din militie. Aici a initiat un curs pentru gradele militare inferioare, insa activitatea i-a fost interzisa de autoritati. Atras de ideile politice liberale promovate de colonelul Ion Campineanu si Heliade Radulescu in cadrul Societatii Filarmonice (1833 1837), Balcescu participa alaturi de mentorii sai la o conjuratie impotriva domnitorului Alexandru D. Ghica, condusa de marele boier Dimitrie Filipescu. Initiativa a fost dejucata de autoritati, iar protagonistii au fost arestati, judecati si condamnati la inchisoare. Balcescu a fost depus intr-o chilie de la Manastirea Margineni, suferind o detentie severa. Aici contracteaza o boala de plamani care ii va fi fatala in numai cativa ani. Dupa instalarea lui Gheorghe Bibescu pe tronul Munteniei, Balcescu este amnistiat si eliberat din detentie pe 21 februarie 1843. In toamna aceluiasi an, impreuna cu Christian Tell si Ion Ghica, Nicolae Balcescu fondeaza Societatea Fratia , sub lozinca Dreptate, Fratie , cu scopul de a initia o miscare care sa reformeze din temelii Principatele Romane. Printre membrii miscarii s-au mai numarat Alexandru G. Golescu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac, Ion I. Negulici si altii. Dupa acest moment, Balcescu se dedica studiului istoriei nationale, debutand in 1844 cu lucrarea Puterea armata si arta militara de la intemeierea Principatului Valahiei si pana acum . Cerceteaza numeroase lacasuri de cult si hrisoave de pe toate teritoriile locuite de romani, iar in 1845 infiinteaza impreuna cu August Treboniu Laurian revista Magazin istoric pentru Dacia , unde publica manuscrise, cronici si letopisete de o mare insemnatate stiintifica. De asemenea, in lucrarile sale, Balcescu nu ezita sa abordeze si unele teme politice sensibile pentru autoritati, precum cea a taranilor iobagi. Din aceasta cauza, aflandu-se in primejdie sa fie arestat, Balcescu se refugiaza la Paris.
In capitala Frantei, Balcescu se dedica studiului in biblioteci, lucrand la capodopera sa Romanii supt Mihai-Voevod Viteazul . In paralel cu aceasta activitate, el pledeaza pentru cauza nationala a romanilor. Balcescu a reusit sa stranga in jurul sau pe majoritatea tinerilor romani aflati la Paris, in aceste momente conturandu-se viitoarea generatie pasoptista: Ion Ghica, Dumitru Bratianu, I. C. Bratianu, C. A. Rosetti, Constantin Daniel Rosenthal, Dimitrie Bolintineanu, si altii. In acest context, in anul 1846, in cartierul latin din Paris, se pun bazele Societatii studentilor romani . Presedinte al organizatiei este ales Ion Ghica, iar secretar devine C. A. Rosetti. In februarie 1848, izbucneste la Paris revolta ce va impulsiona dezlantuirea avantului revolutionar in majoritatea statelor europene. Tinerii romani aflati la Paris se alatura poetului Alphonse Lamartine in miscarea de rasturnare a regimului condus de regele Ludovic Filip. Dupa calmarea evenimentelor in Franta, un comitet revolutionar alcatuit inca din aprilie adopta planul pentru declansarea revoltei in ara Romaneasca. Locul este ales de Balcescu la Islaz, o comuna de la Dunare din judetul Romanati. Motivul a fost acela ca atat ispravnicul judetului, Gheorghe Magheru, cat si comandantul companiei de dorobanti care avea sub paza portul si frontiera, capitanul Nicolae Plesoianu, era de partea revolutionarilor. Asadar, acesta era singurul loc unde autoritatile erau membre ale conjuratiei. Preotul satului, Radu apca (popa apca), a fost insarcinat sa ii stranga pe sateni si a organiza o adunare deoarece, spre deosebire de revolutionari, preotul locului putea comunica cu taranii pe intelesul lor. Pe 9 iunie 1848, Ion Heliade Radulescu da citire unei proclamatii la Islaz, care va constitui programul miscarii...
S-a intamplat in 29 iunie 1819 was first posted on iunie 29, 2020 at 4:10 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 29 iunie 1819: S-a nascut Nicolae Balcescu, istoric si scriitor, fruntas al Revolutiei de la 1848 din Muntenia. Nicolae Balcescu (n. Bucuresti d. 29 noiembrie 1852, Palermo, Italia), istoric, scriitor, om politic, lider al miscarii revolutionare de la 1848 in ara Romaneasca. Exponent al generatiei pasoptiste, Balcescu s-a numarat printre fondatorii societatii secrete Fratia si Societatii studentilor romani de la Paris, prin intermediul carora a promovat ideile liberale moderne de organizare a statului. Opera sa, Romanii supt Mihai-Voevod Viteazul , publicata postum, este una dintre operele ilustrative pentru ideologia nationala a secolului al XIX-lea prin conturarea mitului unitatii nationale infaptuite de voievodul Mihai Viteazul. Nicolae Balcescu provenea dintr-o familie instarita, fiind fiul cel mare al pitarului Barbu Balcescu si al Zincai Petrescu. A mai avut un frate, Barbu Balcescu. Ramane orfan de tata de la varsta de 5 ani. In 1826, mama sa il da in grija unui arhimandrit grec, de unde deprinde primele cunostinte de limba romana si greaca. Pasionat de istorie inca de mic copil, incepand cu 1832 Balcescu se inscrie la Colegiul Sfantul Sava din Bucuresti, perioada in care leaga o buna prietenie cu Ion Ghica. Printre profesorii sai se numara Florin Aaron si Ion Heliade Radulescu. De asemenea, in casa parinteasca, banateanul Eftimie Murgu ii preda un curs de filosofie. Dupa absolvirea studiilor liceale cu distinctiune (1838), adolescentul Nicolae Balcescu opteaza pentru o cariera militara si se inscrie in categoria cadetilor din militie. Aici a initiat un curs pentru gradele militare inferioare, insa activitatea i-a fost interzisa de autoritati. Atras de ideile politice liberale promovate de colonelul Ion Campineanu si Heliade Radulescu in cadrul Societatii Filarmonice (1833 1837), Balcescu participa alaturi de mentorii sai la o conjuratie impotriva domnitorului Alexandru D. Ghica, condusa de marele boier Dimitrie Filipescu. Initiativa a fost dejucata de autoritati, iar protagonistii au fost arestati, judecati si condamnati la inchisoare. Balcescu a fost depus intr-o chilie de la Manastirea Margineni, suferind o detentie severa. Aici contracteaza o boala de plamani care ii va fi fatala in numai cativa ani. Dupa instalarea lui Gheorghe Bibescu pe tronul Munteniei, Balcescu este amnistiat si eliberat din detentie pe 21 februarie 1843. In toamna aceluiasi an, impreuna cu Christian Tell si Ion Ghica, Nicolae Balcescu fondeaza Societatea Fratia , sub lozinca Dreptate, Fratie , cu scopul de a initia o miscare care sa reformeze din temelii Principatele Romane. Printre membrii miscarii s-au mai numarat Alexandru G. Golescu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac, Ion I. Negulici si altii. Dupa acest moment, Balcescu se dedica studiului istoriei nationale, debutand in 1844 cu lucrarea Puterea armata si arta militara de la intemeierea Principatului Valahiei si pana acum . Cerceteaza numeroase lacasuri de cult si hrisoave de pe toate teritoriile locuite de romani, iar in 1845 infiinteaza impreuna cu August Treboniu Laurian revista Magazin istoric pentru Dacia , unde publica manuscrise, cronici si letopisete de o mare insemnatate stiintifica. De asemenea, in lucrarile sale, Balcescu nu ezita sa abordeze si unele teme politice sensibile pentru autoritati, precum cea a taranilor iobagi. Din aceasta cauza, aflandu-se in primejdie sa fie arestat, Balcescu se refugiaza la Paris.
In capitala Frantei, Balcescu se dedica studiului in biblioteci, lucrand la capodopera sa Romanii supt Mihai-Voevod Viteazul . In paralel cu aceasta activitate, el pledeaza pentru cauza nationala a romanilor. Balcescu a reusit sa stranga in jurul sau pe majoritatea tinerilor romani aflati la Paris, in aceste momente conturandu-se viitoarea generatie pasoptista: Ion Ghica, Dumitru Bratianu, I. C. Bratianu, C. A. Rosetti, Constantin Daniel Rosenthal, Dimitrie Bolintineanu, si altii. In acest context, in anul 1846, in cartierul latin din Paris, se pun bazele Societatii studentilor romani . Presedinte al organizatiei este ales Ion Ghica, iar secretar devine C. A. Rosetti. In februarie 1848, izbucneste la Paris revolta ce va impulsiona dezlantuirea avantului revolutionar in majoritatea statelor europene. Tinerii romani aflati la Paris se alatura poetului Alphonse Lamartine in miscarea de rasturnare a regimului condus de regele Ludovic Filip. Dupa calmarea evenimentelor in Franta, un comitet revolutionar alcatuit inca din aprilie adopta planul pentru declansarea revoltei in ara Romaneasca. Locul este ales de Balcescu la Islaz, o comuna de la Dunare din judetul Romanati. Motivul a fost acela ca atat ispravnicul judetului, Gheorghe Magheru, cat si comandantul companiei de dorobanti care avea sub paza portul si frontiera, capitanul Nicolae Plesoianu, era de partea revolutionarilor. Asadar, acesta era singurul loc unde autoritatile erau membre ale conjuratiei. Preotul satului, Radu apca (popa apca), a fost insarcinat sa ii stranga pe sateni si a organiza o adunare deoarece, spre deosebire de revolutionari, preotul locului putea comunica cu taranii pe intelesul lor. Pe 9 iunie 1848, Ion Heliade Radulescu da citire unei proclamatii la Islaz, care va constitui programul miscarii...
