S-a întâmplat în 1 iulie 1866, 1/13
S-a intamplat in 1 iulie 1866, 1/13: A fost promulgata prima Constitutie a Romaniei (in vigoare cu unele modificari din 1879, 1884 si 1917 pana in 1923, cand a fost inlocuita de Constitutia Romaniei Mari), redactata dupa modelul Constitutiei Belgiei din 1835, considerata atunci a fi cea mai avansata pe plan European. Constitutia []The post S-a intamplat in 1 iulie 1866, 1/13 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 1 iulie 1866, 1/13 was first posted on iulie 1, 2020 at 3:03 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 1 iulie 1866, 1/13: A fost promulgata prima Constitutie a Romaniei (in vigoare cu unele modificari din 1879, 1884 si 1917 pana in 1923, cand a fost inlocuita de Constitutia Romaniei Mari), redactata dupa modelul Constitutiei Belgiei din 1835, considerata atunci a fi cea mai avansata pe plan European. Constitutia din 1866 reprezinta unul din actele fundamentale de edificare a Romaniei moderne. Noua lege fundamentala a Romaniei (in Constitutie tara era numita pentru prima data astfel in mod oficial), prefigura prin prevederile sale independenta absoluta a statului. Constitutia proclama o serie de principii esentiale: principiul suveranitatii nationale, principiul separarii puterilor in stat, principiul responsabilitatii ministeriale, libertatile si drepturile fundamentale ale cetateanului, guvernare reprezentativa. Primul act fundamental al tarii noastre intrat in vigoare, care insa nu a purtat numele de Constitutie, a fost Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris, cunoscut in istorie drept Statutul lui Cuza , act cu caracter constitutional adoptat in anul 1864 la initiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Unii specialisti in drept constitutional se raporteaza la aceasta reglementare ca fiind prima Constitutie a Romaniei. Aprobarea acestui act s-a realizat pintr-un plebiscit organizat intre 10/22 si 14/26 mai 1864, in cadrul caruia 682.621 de persoane au fost de acord, 1.307 impotriva, iar 70.220 s-au abtinut. La 1 iulie 1866 a fost promulgata, de catre Carol I, prima constitutie propriu-zisa a Romaniei, adoptata dupa modelul actului fundamental al Belgiei din anul 1831, aceasta fiind cea mai longeviva Constitutie din istoria tarii noastre fiind in vigoare timp de 67 de ani. Printre cele mai importante prevederi ale acestui act, putem mentiona: este un act normativ de factura liberala care proclama suveranitatea nationala. se mentiona pentru prima data principiul separarii puterilor in stat, guvernarea fiind reprezentativa si responsabila iar forma de guvernamant era monarhia, titlu care se transmite ereditar, pe linie barbateasca, mostenitorii tronului urmand sa fie crescuti in religia ortodoxa. De asemenea, puterea executiva era impartita intre Guvern condus de un prim-ministru si monarh. introducea un nou sistem electoral, precum si votul cenzitar. Parlamentul reprezenta puterea legislativa, fiind format din Senat si Camera (Adunarea) Deputatilor structura ce fusese introdusa pentru prima oara in Statutul lui Cuza . Constitutia de la 1866 a fost amendata de trei ori. In anul 1879 s-a modificat art.7 ce conditiona acordarea cetateniei romane de apartenenta la rituri crestine, in 1884 s-a extins dreptul de vot prin reducerea numarului colegiilor electorale, de la 4 la 3 pentru Adunarea Deputatilor si de la 3 la 2 pentru Senat, iar in anul 1917, actul a fost modificat in sensul abrogarii articolului ce declara proprietatea sacra si inviolabila, s-au modificat prevederile art 57 si 67, care au permis realizarea reformei electorale din 1918 si a celei agrare din perioada 1918-1921. Pe 29 martie 1923 aparea in Monitorul Oficial nr.282 textul unei noi Constitutii a Romaniei.
Printre principalele prevederi: tara noastra era monarhie constitutionala, Romania era stat national, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constitutia consfinteste realizarea Romaniei Mari si are la baza in linii mari prevederile Constitutiei din anul 1866, 78 din cele 138 de articole ale noii Constitutii fiind neschimbate. Alte prevederi arata ca Regele Ferdinand I (1914-1927) exercita puterea executiva, numea si revoca ministrii, sanctiona si promulga legile, era seful Armatei, avea drept de veto, avea drept de amnistie si gratiere, convoca si dizolva Parlamentul, incheia tratate, sub rezerva aprobarii de catre Parlament. Parlamentul isi pastra structura bicamerala avand rolul de a vota legile, de a le abroga precum si drept de control asupra activitatii Guvernului. Textul unei noi Constitutii a fost promulgat la 27 februarie 1938, acesta fiind actul fundamental al tarii pe perioada dictaturii regale a lui Carol al II-lea. Textul fusese aprobat, in prealabil, de catre Consiliul de Ministri la 20 februarie 1938, apoi a urmat supunerea actului aprobarii printr-un plebiscit, organizat la 24 februarie, in cadrul caruia, din cele 4.303.064 de persoane prezente la vot, 4.297.221 au fost de acord iar 5.843 impotriva.
Constitutia anului 1938 a eliminat regimul democratic liberal instaurat prin actele fundamentale precedente, fiind instituit un regim al autoritarismului institutionalizat prin puterile absolute acordate sefului statului. Actul fundamental a transformat principiul separarii puterilor in stat in concentrarea puterilor, conferind regelui dreptul de a detine atat puterea executiva, cat si pe cea legislativa, iar ministrii aveau raspundere doar in fata monarhului.
Alte prevederi introduse de Constitutia anului 1938 erau instaurarea starii de asediu, suspendarea partidelor politice, prin care pluripartidismul si parlamentarismul au fost desfiintate, cenzurarea presei, iar interzicerea dreptului de a manifesta si a intrunirilor au fost incredintate autoritatilor militare.
In consecinta, la 16 decembrie 1938, noul regim introduce partidul unic Frontul Renasterii Nationale si proclamarea monarhului ca sef absolut al FRN, al administratiei, guvernului si parlamentului. Constitutia din anul 1938 a fost inlocuita partial, in perioada septembrie 1944 30 decembrie 1947 (la proclamarea republicii) de vechea Constitutie din anul 1923, principala modificare fiind introdusa prin Decretul-Regal nr. 2281 din 13 iulie 1946 privind exercitarea puterii legislative, publicat in Monitorul Oficial nr. 161 din 15 iulie 1946. Constitutia adoptata la 13 aprilie 1948, prima Constitutie a Republicii Populare Romane, a fost publicata in Monitorul Oficial, partea I, Nr. 87 bis. Aceasta este prima constitutie a tarii care avea ca baza ideologia marxist leninista, fiind inspirata de modelul constitutiei sovietice din anul 1936 si a fost instaurata in conditiile incheierii celui de-al Doilea Razboi Mondial, a ocuparii tarii de catre sovietici, a cuceririi puterii politice de catre comunisti si a inlaturarii monarhiei.
Astfel, Constitutia consacra pentru prima data in istoria Romaniei forma de guvernamant republicana. O alta prevedere precizeaza ca desi se instituie si se recunoaste existenta mai multor forme de proprietate se mentioneaza necesitatea etatizarii principalelor mijloace de productie aflate in proprietatea privata.
Constitutia din anul 1948 mentioneaza patru mari categorii de atributii si competente care revin efectiv unor autoritati in stat constituite distinct: in domeniile executiv si judecatoresc si in domeniul supravegherii respectarii legilor penale (parchetul), autoritati organizate pe principiul marxist al centralismului democratic. De asemenea se introduce exercitarea puterii legislative de catre Marea Adunare Nationala, in care cetatenii puteau fi alesi incepand cu varsta de 23 de ani.
Constitutia din 1948 a permis, la 11 iunie 1948, nationalizarea principalelor mijloace de productie aflate pana atunci in proprietate privata, colectivizarea locala, alterarea structurilor puterii judecatoresti, reorganizarea partiala pe stil sovietic a unitatilor administrativ teritoriale, pe raioane si regiuni.
Constitutia adoptata la data de 24 septembrie 1952, de catre Marea Adunare Nationala, a fost denumita de unii istorici ca fiind Constitutia construirii socialismului . Aceasta reflecta rolul statului si al partidului unic in viata politica si sociala a tarii. Constitutia incepea cu un capitol introductiv in care s-a pus baza existentei statului roman, dependent de URSS, avand in cuprins referiri la proprietatea socialista care a constituit mijlocul economic de aservire a cetateanului si rolul conducator al partidului. Principiul de baza al puterii de stat este dictatura proletariatului, regimul de stat al Romaniei este regimul democratiei populare, care reprezinta interesele celor ce muncesc, iar statul democrat popular este o forma a dictaturii proletariatului exercitata de Partidul...
S-a intamplat in 1 iulie 1866, 1/13 was first posted on iulie 1, 2020 at 3:03 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 1 iulie 1866, 1/13: A fost promulgata prima Constitutie a Romaniei (in vigoare cu unele modificari din 1879, 1884 si 1917 pana in 1923, cand a fost inlocuita de Constitutia Romaniei Mari), redactata dupa modelul Constitutiei Belgiei din 1835, considerata atunci a fi cea mai avansata pe plan European. Constitutia din 1866 reprezinta unul din actele fundamentale de edificare a Romaniei moderne. Noua lege fundamentala a Romaniei (in Constitutie tara era numita pentru prima data astfel in mod oficial), prefigura prin prevederile sale independenta absoluta a statului. Constitutia proclama o serie de principii esentiale: principiul suveranitatii nationale, principiul separarii puterilor in stat, principiul responsabilitatii ministeriale, libertatile si drepturile fundamentale ale cetateanului, guvernare reprezentativa. Primul act fundamental al tarii noastre intrat in vigoare, care insa nu a purtat numele de Constitutie, a fost Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris, cunoscut in istorie drept Statutul lui Cuza , act cu caracter constitutional adoptat in anul 1864 la initiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Unii specialisti in drept constitutional se raporteaza la aceasta reglementare ca fiind prima Constitutie a Romaniei. Aprobarea acestui act s-a realizat pintr-un plebiscit organizat intre 10/22 si 14/26 mai 1864, in cadrul caruia 682.621 de persoane au fost de acord, 1.307 impotriva, iar 70.220 s-au abtinut. La 1 iulie 1866 a fost promulgata, de catre Carol I, prima constitutie propriu-zisa a Romaniei, adoptata dupa modelul actului fundamental al Belgiei din anul 1831, aceasta fiind cea mai longeviva Constitutie din istoria tarii noastre fiind in vigoare timp de 67 de ani. Printre cele mai importante prevederi ale acestui act, putem mentiona: este un act normativ de factura liberala care proclama suveranitatea nationala. se mentiona pentru prima data principiul separarii puterilor in stat, guvernarea fiind reprezentativa si responsabila iar forma de guvernamant era monarhia, titlu care se transmite ereditar, pe linie barbateasca, mostenitorii tronului urmand sa fie crescuti in religia ortodoxa. De asemenea, puterea executiva era impartita intre Guvern condus de un prim-ministru si monarh. introducea un nou sistem electoral, precum si votul cenzitar. Parlamentul reprezenta puterea legislativa, fiind format din Senat si Camera (Adunarea) Deputatilor structura ce fusese introdusa pentru prima oara in Statutul lui Cuza . Constitutia de la 1866 a fost amendata de trei ori. In anul 1879 s-a modificat art.7 ce conditiona acordarea cetateniei romane de apartenenta la rituri crestine, in 1884 s-a extins dreptul de vot prin reducerea numarului colegiilor electorale, de la 4 la 3 pentru Adunarea Deputatilor si de la 3 la 2 pentru Senat, iar in anul 1917, actul a fost modificat in sensul abrogarii articolului ce declara proprietatea sacra si inviolabila, s-au modificat prevederile art 57 si 67, care au permis realizarea reformei electorale din 1918 si a celei agrare din perioada 1918-1921. Pe 29 martie 1923 aparea in Monitorul Oficial nr.282 textul unei noi Constitutii a Romaniei.
Printre principalele prevederi: tara noastra era monarhie constitutionala, Romania era stat national, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constitutia consfinteste realizarea Romaniei Mari si are la baza in linii mari prevederile Constitutiei din anul 1866, 78 din cele 138 de articole ale noii Constitutii fiind neschimbate. Alte prevederi arata ca Regele Ferdinand I (1914-1927) exercita puterea executiva, numea si revoca ministrii, sanctiona si promulga legile, era seful Armatei, avea drept de veto, avea drept de amnistie si gratiere, convoca si dizolva Parlamentul, incheia tratate, sub rezerva aprobarii de catre Parlament. Parlamentul isi pastra structura bicamerala avand rolul de a vota legile, de a le abroga precum si drept de control asupra activitatii Guvernului. Textul unei noi Constitutii a fost promulgat la 27 februarie 1938, acesta fiind actul fundamental al tarii pe perioada dictaturii regale a lui Carol al II-lea. Textul fusese aprobat, in prealabil, de catre Consiliul de Ministri la 20 februarie 1938, apoi a urmat supunerea actului aprobarii printr-un plebiscit, organizat la 24 februarie, in cadrul caruia, din cele 4.303.064 de persoane prezente la vot, 4.297.221 au fost de acord iar 5.843 impotriva.
Constitutia anului 1938 a eliminat regimul democratic liberal instaurat prin actele fundamentale precedente, fiind instituit un regim al autoritarismului institutionalizat prin puterile absolute acordate sefului statului. Actul fundamental a transformat principiul separarii puterilor in stat in concentrarea puterilor, conferind regelui dreptul de a detine atat puterea executiva, cat si pe cea legislativa, iar ministrii aveau raspundere doar in fata monarhului.
Alte prevederi introduse de Constitutia anului 1938 erau instaurarea starii de asediu, suspendarea partidelor politice, prin care pluripartidismul si parlamentarismul au fost desfiintate, cenzurarea presei, iar interzicerea dreptului de a manifesta si a intrunirilor au fost incredintate autoritatilor militare.
In consecinta, la 16 decembrie 1938, noul regim introduce partidul unic Frontul Renasterii Nationale si proclamarea monarhului ca sef absolut al FRN, al administratiei, guvernului si parlamentului. Constitutia din anul 1938 a fost inlocuita partial, in perioada septembrie 1944 30 decembrie 1947 (la proclamarea republicii) de vechea Constitutie din anul 1923, principala modificare fiind introdusa prin Decretul-Regal nr. 2281 din 13 iulie 1946 privind exercitarea puterii legislative, publicat in Monitorul Oficial nr. 161 din 15 iulie 1946. Constitutia adoptata la 13 aprilie 1948, prima Constitutie a Republicii Populare Romane, a fost publicata in Monitorul Oficial, partea I, Nr. 87 bis. Aceasta este prima constitutie a tarii care avea ca baza ideologia marxist leninista, fiind inspirata de modelul constitutiei sovietice din anul 1936 si a fost instaurata in conditiile incheierii celui de-al Doilea Razboi Mondial, a ocuparii tarii de catre sovietici, a cuceririi puterii politice de catre comunisti si a inlaturarii monarhiei.
Astfel, Constitutia consacra pentru prima data in istoria Romaniei forma de guvernamant republicana. O alta prevedere precizeaza ca desi se instituie si se recunoaste existenta mai multor forme de proprietate se mentioneaza necesitatea etatizarii principalelor mijloace de productie aflate in proprietatea privata.
Constitutia din anul 1948 mentioneaza patru mari categorii de atributii si competente care revin efectiv unor autoritati in stat constituite distinct: in domeniile executiv si judecatoresc si in domeniul supravegherii respectarii legilor penale (parchetul), autoritati organizate pe principiul marxist al centralismului democratic. De asemenea se introduce exercitarea puterii legislative de catre Marea Adunare Nationala, in care cetatenii puteau fi alesi incepand cu varsta de 23 de ani.
Constitutia din 1948 a permis, la 11 iunie 1948, nationalizarea principalelor mijloace de productie aflate pana atunci in proprietate privata, colectivizarea locala, alterarea structurilor puterii judecatoresti, reorganizarea partiala pe stil sovietic a unitatilor administrativ teritoriale, pe raioane si regiuni.
Constitutia adoptata la data de 24 septembrie 1952, de catre Marea Adunare Nationala, a fost denumita de unii istorici ca fiind Constitutia construirii socialismului . Aceasta reflecta rolul statului si al partidului unic in viata politica si sociala a tarii. Constitutia incepea cu un capitol introductiv in care s-a pus baza existentei statului roman, dependent de URSS, avand in cuprins referiri la proprietatea socialista care a constituit mijlocul economic de aservire a cetateanului si rolul conducator al partidului. Principiul de baza al puterii de stat este dictatura proletariatului, regimul de stat al Romaniei este regimul democratiei populare, care reprezinta interesele celor ce muncesc, iar statul democrat popular este o forma a dictaturii proletariatului exercitata de Partidul...
