Harismele sunt daruri extraordinare pe care Dumnezeu le da unor oameni potrivit cu nevoile poporului si potrivit cu starea duhovniceasca a celui ce le primeste si le pune in lucrare. Dintre acestea putem aminti: darul vindecarilor miraculoase, darul proorociei, darul cuvantului care strapunge inimile pentru Dumnezeu, darul de a-i indruma pe oameni pe calea mantuirii []Harismele sunt daruri extraordinare pe care Dumnezeu le da unor oameni potrivit cu nevoile poporului si potrivit cu starea duhovniceasca a celui ce le primeste si le pune in lucrare. Dintre acestea putem aminti: darul vindecarilor miraculoase, darul proorociei, darul cuvantului care strapunge inimile pentru Dumnezeu, darul de a-i indruma pe oameni pe calea mantuirii si altele. O primejdie care poate fi observata cu destula usurinta este falsificarea harismelor.

Sunt persoane care au primit daruri deosebite, dar in lucrarea lor misionara s-au departat mai mult sau mai putin de matca Apostolilor si a Sfintilor Parinti. Pentru ca in lucrarea lor nu au fost curatiti deplin, lucrarea dumnezeiasca din viata lor a fost amestecata si stricata fie de propria inchipuire, fie de inraurire demonica. De aceea cuvantul harismatic in anumite exprimari are si o conotatie negativa. Asadar, ratacirile vin de la necunoasterea deplina a predaniei ortodoxe, sau de la inrauririle demonice, sau de la propriile inchipuiri; fie de la toate cate ceva.

Parintele Dumitru Staniloae, in cartea sa numita Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant (Deisis, Sibiu, 2003), prezinta cateva criterii de recunoastere a oamenilor harismatici. Parintele aminteste pe scurt viata a trei persoane harismatice, si anume a Sfantului ierarh Calinic de la Cernica, a Sfantului Gheorghe Pelerinul si a Cuviosului Ioanichie Moroi, aratand ca, prin harismele lor, au adus multa...