O îndoitã putere a lui Ilie pentru vremea sfârșitului
Despre Sfantul Proroc Ilie se vorbeste in foarte multe randuri in Dumnezeiasca Scriptura. De 30 de ori este amintit numele lui in tot parcursul Noului Testament, ceea ce inseamna o prezenta sau o amintire vie a persoanei lui in constiinta scriitorilor Legamantului celui nou. Mantuitorul Insusi, in cuvantarile Sale, pomeneste numele prorocului, cand face referire la Sfantul Ioan Botezatorul: sa stiti si voi, el este Ilie cel ce trebuia sa vina. In chiar Evanghelia sarbatorii din 20 iulie, se face referire la Sfantul Proroc Ilie cand este amintita femeia vaduva din Sarepta Sidonului care l-a hranit pe proroc in vremea foametei si al carei fiu, murind, omul lui Dumnezeu l-a inviat.
Sa ne aducem aminte de hranirea prorocului de catre corbi la paraul Cherit. In timpul foametei, corbii i-au adus prorocului paine si carne, ei care nu aduc hrana puilor lor. Dupa ce ies puii din oua in cuiburile corbilor, parintii pleaca si ii lasa singuri. De aceea psalmistul spune ca Dumnezeu da hrana puilor de corbi (Ps 146, 9), asigurandu-le roua cerului ca apa si in mod tainic hrana pentru subzistenta (Lc 12, 24). Cu toate acestea, cand Dumnezeu porunceste corbului, el nu doar ca-L asculta, ci se leapada de firea lui, de obiceiul lui rau, si aduce prorocului carne si paine. El, care nu aduce hrana puilor lui, se apleaca poruncii lui Dumnezeu si hraneste un om. Cand seceta s-a inasprit si apa din parau a secat, nemaiavand de unde sa bea apa, Dumnezeu i-a zis lui Ilie sa plece la o vaduva in Sarepta Sidonului, care avea sa-l hraneasca.
E distanta mare de la paraul Cherit, care este in valea Hozevei, acolo unde se afla astazi moastele Sfantului Iacov Romanul, pana in Sidon, in partea de nord a arii Sfinte, acolo unde prorocul a poposit la acea femeie vaduva. Ea, auzind de el si cunoscandu-l, l-a primit in casa ei. Prorocul i-a zis: Fa-mi o turta sa mananc, ca mi-e foame. Nu am decat un pumn de faina intr-un vas si putin untdelemn intr-un urcior, zise femeia. Voi face o paine pentru mine si copilul meu, vom manca si apoi vom muri, ca nu mai avem cu ce ne hrani. Fa-mi intai mie, ii porunci Ilie, si Dumnezeu va avea grija sa nu muriti. Ea a ascultat de cuvantul prorocului. O, ce mama! Cum si-a putut infrange grija de copil, dand mai intai strainului painea ultima. A dat painea celui mai flamand decat copilul ei, cu nadejde ca Dumnezeu nu o va lasa. i Scriptura spune ca, pana s-a incheiat foametea, faina n-a incetat sa existe in vasul ei si untdelemnul sa nu scada din urcior, astfel incat femeia a avut paine sa manance in toata vremea secetei.
Adapostindu-l in...