Seninul cel de după multă înnourare
Plouase o saptamana intreaga. Fusese tot tim pul o vreme posomorata si intunecoasa. Astazi deo data, sfios, razele soarelui incepura a strabate prin panza de nori. Cu incetul apoi, norii se risipira. Pa mantul fu imbracat in dulce si mangaietoare lu mina. Plante, copaci, pajisti, toate radeau in soare. Cerul devenise de un albastru atat de minunat, incat parca []Plouase o saptamana intreaga. Fusese tot tim pul o vreme posomorata si intunecoasa. Astazi deo data, sfios, razele soarelui incepura a strabate prin panza de nori. Cu incetul apoi, norii se risipira. Pa mantul fu imbracat in dulce si mangaietoare lu mina. Plante, copaci, pajisti, toate radeau in soare. Cerul devenise de un albastru atat de minunat, incat parca seninul lui ti se cobora pana in suflet.
Privind minunatia aceasta, m-am gandit: cat de multa asemanare este intre aceste minuni ale firii si viata noastra cea sufleteasca!Intr-adevar, de multe ori si in viata noastra vine cate un timp de innorare si tristete, cate o vreme de necazuri si incercari, cand sufletul parca ni se cufunda...
Privind minunatia aceasta, m-am gandit: cat de multa asemanare este intre aceste minuni ale firii si viata noastra cea sufleteasca!Intr-adevar, de multe ori si in viata noastra vine cate un timp de innorare si tristete, cate o vreme de necazuri si incercari, cand sufletul parca ni se cufunda...
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului