S-a intamplat in 5 august 1746: Constantin Mavrocordat, domn al arii Romanesti, a desfiintat serbia.

Despre cei peste o suta de ani de administratie fanariota se mai vorbeste si astazi in termeni depreciativi. Este adevarat ca nu toate domniile fanariote au fost intocmai celor detinute de Constantin Mavrocordat. Nepot al lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, insarcinat []The post S-a intamplat in 5 august 1746 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 5 august 1746 was first posted on august 5, 2020 at 12:33 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 5 august 1746: Constantin Mavrocordat, domn al arii Romanesti, a desfiintat serbia.

Despre cei peste o suta de ani de administratie fanariota se mai vorbeste si astazi in termeni depreciativi. Este adevarat ca nu toate domniile fanariote au fost intocmai celor detinute de Constantin Mavrocordat. Nepot al lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, insarcinat cu afacerile externe al Imperiului otoman, Constantin Mavrocordat a indeplinit si functia de mare dragoman al Portii fiind fiu al lui Nicolae Mavrocordat, primul domn fanariot, la randul sau promotor al unei politici de reforme. Constantin Mavrocordat a fost inainte de toate un domn invatat, tatal sau fiind foarte staruitor in cee ce privea educatia mostenitorului sau, pregatindu-l pentru o continuare a politicii sale. De sase ori domn in Muntenia si de patru ori in Moldova in intervale diferite, Mavrocordat-fiul a fost si un adevarat poliglot: cunostea italiana, franceza, turca, persana si greaca veche. Dupa prima domnie foarte scurta 1730, ii urmeaza a doua in ara Romaneasca, cand a fost obligat sa aplice o politica fiscala constrangatoare pentru a-si recapata domnia, dupa cum scria cronicarul Ion Neculce. In a treia domnie din Muntenia, la 7 februarie 1741 emite un hrisov domnesc prin care continua un vast program de reforme in domeniile: fiscal, agrar, administrativ si juridic. In strainatate a fost cunoscut sub numele de Constitutie , fiind publicat in revista franceza Mercure de France . Reforma fiscala prevedea unificarea impozitelor si desfiintarea impunerii pe vite mari cornute, a vacaritului si a cunitei impozit pe detinerea cailor fixarea birului in patru sferturi pe an sau trimestrial cum spunem astazi. O familie avea de platit 105 parale din care cinci erau datorate celui care strangea banii.

Holteii sau celibatarii plateau 55 de parale. In fiecare localitate suma totala de plata era impartita dupa averea fiecarei familii, astfel ca cei bogati plateau mai mult, conform recensamantului fiscal. In domeniul administrativ boierii au fost organizati pe straturi sau stari: mare, mijlocie, mica. Fiecare boier conform rangului primea leafa din visteria statului.

Leafa reprezenta o anumita cota-parte din suma impozitelor de stat colectate.

Odata cu aplicarea noilor legi, slujitorii, calarasii, darabanii au fost inclusi in categoria populatiei impozabile marind baza,...