Dupa invierea Mantuitorului, iudeii, in ura lor, au aruncat crucile rastignirii intr-o adancitura de langa stanca Golgotei. Peste ele au carat apoi gunoaie. Mai tarziu venira si paganii si mai astupara si ei locurile sfinte, cladind peste ele temple idolesti. Venind la putere imparatul crestin Constantin cel Mare, la anul 326, imparateasa Elena pleca din []Dupa invierea Mantuitorului, iudeii, in ura lor, au aruncat crucile rastignirii intr-o adancitura de langa stanca Golgotei. Peste ele au carat apoi gunoaie. Mai tarziu venira si paganii si mai astupara si ei locurile sfinte, cladind peste ele temple idolesti. Venind la putere imparatul crestin Constantin cel Mare, la anul 326, imparateasa Elena pleca din Constantinopol la Ierusalim sa afle Crucea pe care fusese rastignit Mantuitorul. Numai cu mare greutate putu afla imparateasa Elena locurile sfinte, caci muntele Golgota era cladit cu temple idolesti care trebuira daramate, imparateasa insasi statea de fata la lucrari si arata ostasilor si lucratorilor unde sa sape. Dupa multa sapatura, in sfarsit, fu descoperita pestera Sfantului Mormant, si nu departe de acolo fura aflate si cele trei cruci de lemn in care se pastrau inca piroanele rastignirii. Greutatea era insa acum sa se afle care dintre cele trei cruci este Crucea Mantuitorului. Atunci Patriarhul din acele vremuri, Macarie, duse toate cele trei cruci si le atinse de o femeie bolnava. Cand se atinse de ea a treia cruce, indata se tamadui. Prin aceasta minune se afla Crucea Mantuitorului, imparateasa Elena o imbraca intr-o lada de argint facuta in forma de cruce, iar Patriarhul Macarie o aseza in biserica cu mare praznuire. Popor mult se stransese cu acest prilej la biserica si gloata navalea sa vada si sa sarute Sf. Cruce. Atunci Patriarhul Macarie se ridica pe un loc inalt si ridica Sf. Cruce in vazul tuturor. Poporul ingenunche in fata ei, strigand cu glas inalt: Doamne, miluieste-ne . in amintirea acestei aflari a ramas Praznicul Aflarii si inaltarii Sf.
Cruci.
Imparateasa Elena a lasat Sf. Cruce in grija Patriarhului Macarie. Ea a dus cu sine numai o parte din Sf. Cruce si piroanele, insa in curgerea vremilor si a prigoanelor Sf. Cruce s-a pierdut. In muzeul Patriarhiei din Ierusalim se arata azi numai cateva firicele de lemn despre care se spune ca ar fi din Crucea...