S-a întâmplat în 18 august 1858
S-a intamplat in 18 august 1858: A murit lautarul Vasile Barbu (Barbu Lautarul ); staroste al lautarilor din Moldova timp de 40 de ani, Barbu Lautarul a fost unul dintre acei mari cantareti populari romani care, prin creatia si felul lor de interpretare, au contribuit la formarea si imbogatirea muzicii populare de tip lautaresc, nascuta din []The post S-a intamplat in 18 august 1858 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 18 august 1858 was first posted on august 18, 2020 at 1:49 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 18 august 1858: A murit lautarul Vasile Barbu (Barbu Lautarul ); staroste al lautarilor din Moldova timp de 40 de ani, Barbu Lautarul a fost unul dintre acei mari cantareti populari romani care, prin creatia si felul lor de interpretare, au contribuit la formarea si imbogatirea muzicii populare de tip lautaresc, nascuta din imbinarea elementelor de muzica populara romaneasca cu elemente ale muzicii orientale, ale romantei ruse si elemente occidentale.
Barbu Lautarul, pe numele real Vasile Barbu-Stan, (n. 1780, Iasi d. Iasi), a fost un cantaret si cobzar moldovean de etnie roma, primul staroste mare al breslei tuturor lautarilor din Principatele Romanesti (inca din perioada robiei acestora) la Iasi, intre 1804 si 1839 si staroste al lautarilor din cvartalul central (centrul) al Iasiului intre 1842 si 1844. Barbu Lautarul a cantat la multe instrumente. Documentele starostiei il prezinta scripcariu . In portretul reprodus de Adrian Pascu, lautarul canta la cobza. Desigur ca pe toate le-a manuit cu aceeasi usurinta si maiestrie, desi neintrecut era in piesele vocale. Este suficient de aratat ca, la intalnirea cu Liszt, prima piesa, dupa obisnuitul mars national, a fost romanta Tu-mi ziceai odata. Virtuozitatea lui proverbiala s-a vadit in special in jocurile populare. Felul cum zicea Barbu Lautarul sarbele, batutele si horele, nici un lautar din vremea lui nu a putut sa-l egaleze.
Barbu Lautarul s-a nascut in 1780 la Iasi. A fost un cantaret si cobzar moldovean, care s-a bucurat de o faima devenita legendara, urmas al unei vechi familii de lautari. De la tatal sau a mostenit o comoara pretioasa de cantece care desfatau societatea ieseana in primele decenii ale secolului trecut, in special baladele, ce istoriseau faptele pline de vitejie ale moldovenilor.
Barbu Lautarul si-a alcatuit taraf propriu vreme ce aflam si a pornit in targul Iasilor sa colinde meleagurile tatalui sau, castigandu-si un renume ce i-a asigurat starostia in jurul anului 1804. Staroste al lautarilor din Moldova timp de 40 de ani, Barbu Lautaru a fost unul dintre acei mari cantareti populari romani care, prin creatia si felul lor de interpretare, au contribuit la formarea si imbogatirea muzicii populare de tip lautaresc, nascuta din imbinarea elementelor de muzica populara romaneasca cu elemente ale muzicii orientale, ale romantei ruse si elemente occidentale. A intreprins numeroase turnee prin tarile romanesti, inclusiv si prin Basarabia (la Chisinau si Telenesti), cantand in hanuri, gradini publice, la baluri, petreceri populare si particulare.
La o receptie organizata la vistiernicul Alecu Bals, Franz...
S-a intamplat in 18 august 1858 was first posted on august 18, 2020 at 1:49 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 18 august 1858: A murit lautarul Vasile Barbu (Barbu Lautarul ); staroste al lautarilor din Moldova timp de 40 de ani, Barbu Lautarul a fost unul dintre acei mari cantareti populari romani care, prin creatia si felul lor de interpretare, au contribuit la formarea si imbogatirea muzicii populare de tip lautaresc, nascuta din imbinarea elementelor de muzica populara romaneasca cu elemente ale muzicii orientale, ale romantei ruse si elemente occidentale.
Barbu Lautarul, pe numele real Vasile Barbu-Stan, (n. 1780, Iasi d. Iasi), a fost un cantaret si cobzar moldovean de etnie roma, primul staroste mare al breslei tuturor lautarilor din Principatele Romanesti (inca din perioada robiei acestora) la Iasi, intre 1804 si 1839 si staroste al lautarilor din cvartalul central (centrul) al Iasiului intre 1842 si 1844. Barbu Lautarul a cantat la multe instrumente. Documentele starostiei il prezinta scripcariu . In portretul reprodus de Adrian Pascu, lautarul canta la cobza. Desigur ca pe toate le-a manuit cu aceeasi usurinta si maiestrie, desi neintrecut era in piesele vocale. Este suficient de aratat ca, la intalnirea cu Liszt, prima piesa, dupa obisnuitul mars national, a fost romanta Tu-mi ziceai odata. Virtuozitatea lui proverbiala s-a vadit in special in jocurile populare. Felul cum zicea Barbu Lautarul sarbele, batutele si horele, nici un lautar din vremea lui nu a putut sa-l egaleze.
Barbu Lautarul s-a nascut in 1780 la Iasi. A fost un cantaret si cobzar moldovean, care s-a bucurat de o faima devenita legendara, urmas al unei vechi familii de lautari. De la tatal sau a mostenit o comoara pretioasa de cantece care desfatau societatea ieseana in primele decenii ale secolului trecut, in special baladele, ce istoriseau faptele pline de vitejie ale moldovenilor.
Barbu Lautarul si-a alcatuit taraf propriu vreme ce aflam si a pornit in targul Iasilor sa colinde meleagurile tatalui sau, castigandu-si un renume ce i-a asigurat starostia in jurul anului 1804. Staroste al lautarilor din Moldova timp de 40 de ani, Barbu Lautaru a fost unul dintre acei mari cantareti populari romani care, prin creatia si felul lor de interpretare, au contribuit la formarea si imbogatirea muzicii populare de tip lautaresc, nascuta din imbinarea elementelor de muzica populara romaneasca cu elemente ale muzicii orientale, ale romantei ruse si elemente occidentale. A intreprins numeroase turnee prin tarile romanesti, inclusiv si prin Basarabia (la Chisinau si Telenesti), cantand in hanuri, gradini publice, la baluri, petreceri populare si particulare.
La o receptie organizata la vistiernicul Alecu Bals, Franz...
