S-a întâmplat în 23 august 1939
S-a intamplat in 23 august 1939 was first posted on august 23, 2020 at 2:11 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 23 august 1939: S-a semnat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic, Pactul Ribbentrop-Molotov, care, intr-un protocol aditional secret, prevedea impartirea sferelor de influenta in Europa Rasariteana; ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, Romania a fost obligata sa cedeze URSS-ului, in 1940, Basarabia si nordul Bucovinei.
Incepand din anul 1937, Germania a sustinut prin Memorandumul Hossbach, dorinta sa de stapanire a Europei, ccea ce ar fi insemnat distrugerea si cucerirea Cehoslovaciei, Poloniei si in final a URSS, cu obiective colaterale in vestul europei: infrangerea Frantei si Angliei. In acelasi timp cele doua tari vestice duceau o politica de negocieri cu URSS, pentru crearea unui Pact care sa le protejeze de ofensiva nazista. Varsovia nu dorea sa renunte la alianta cu Vestul, care ii promitea suveranitatea post-razboi, iar orice intelegere cu Germania ar fi insemnat distrugerea totala a statului polonez.
Germania devenise constienta ca nu putea lupta pe doua fronturi si deschide si ea negocieri cu URSS, iar presiunea timpului o face sa cedeze foarte mult la pretentiile esticilor. Pe 14 august 1939, ministrul de externe german, Ribbentrop anunta Kremlinul ca statul sau doreste incheierea unui Pact de Neagresiune, ceea ce presupnunea ca trei zile mai tarziu negocierile anglo-franco-ruse aveau sa se intrerupa. Ministrul de externe al URSS, Molotov, conditioneaza insa semnarea unui eventual Pact cu Reich-ul de negocierea unui protocol special.
Tratatul de neagresiune a fost semnat pe 23 august 1939, de ministrul de externe al URSS, Veaceslav Molotov, si cel al Germaniei, Joachim von Ribbentrop, cu doar o saptamana inainte de inceperea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Actul in sine, fara valoare politica ci doar cu una propagandistica, continea insa un protocol-anexa secret care impartea Europa Centrala si de Est in sfere de influenta.
Desi semnasera acest Tratat, ambele tari erau constiente ca aveau sa ajunga in cele din urma la un conflict, unul din punctele obtinute de ambele parti fiind castigarea de timp. Germania putea astfel sa isi concentreze atentia spre frontul de vest, dar si pentru invadarea Poloniei, care a avut loc la doar o saptamana dupa semnarea Tratatului, iar Stalin sa isi refaca fortele armate, dar si sa anexeze teritorii situate in calea frontului nazist, care sa absoarba din socul unei potentiale ofensive militare germane asupra sa.
Comentatorii politici afirma ca semnarea Tratatului Ribbentrop Molotov, un act fara precedent in istoria Europei, a insemnat un lung razboi mondial, cu pagube si pierderi omenesti incomensurabile, iar absenta lui ar fi insemnat, poate, evitarea acestui conflict sangeros. Tocmai pentru a cinsti memoria celor care si-au pierdut viata ca urmare a conflictelor si regimurilor ce au urmat semnarii acestui tratat, in anul 2009, Parlamentul European a declarat data de 23 august drept Ziua Europeana de comemorare a victimelor stalinismului si nazismului.
Ca urmare a semnarii Tratatului Ribbentrop Molotov, pe 26 iunie 1940, comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ambasadorului Romaniei la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea Romaniei retrocedarea Basarabiei pana pe 28 iunie. Pe 28 iunie 1940 Guvernul roman condus de Gheorghe Tatarescu, dupa consultari cu reprezentantii Germaniei si Italiei, a acceptat sa se supuna conditiilor sovietice.
Prin comunicatul Marelui Stat Major al Armatei Romane, populatia a fost anuntata in mod oficial despre acceptarea ultimatumului de catre Bucuresti si despre intentia guvernului de a evacuare a armatei si administratiei de pe malul drept al Prutului. In conformitate cu prevederile ultimatumului, trei orase cheie Chisinau, Cernauti si Cetatea Alba trebuiau sa fie predate sovieticilor pana la ora 14:00. Pana pe 2 iulie, noua granita de-a lungul raului Prut a fost inchisa definitiv.
Pe plan intern, cedarile teritoriale din anul 1940 au produs o revolta in randul populatiei romanesti si a grabit scaderea popularitatii regimului regelui Carol al II-lea si in final abdicarea si exilul, permitand formarea Guvernului generalului Ion Antonescu si al Garzii de Fier. In privinta teritoriilor romanesti aflate in atentia URSS, in urma pactului semnat la 23 august, in cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS...