S-a întâmplat în 29 august 1533
S-a intamplat in 29 august 1533: Francisco Pizarro (conchistador spaniol) il executa pe Atahualpa, al treisprezecelea si ultimul imparat al incasilor. Francisco Pizzaro (circa 1475-1541), spaniolul analfabet care a cucerit Imperiul incas, s-a nascut in jurul anului 1475, in orasul spaniol Trujillo. Ca si Hernando Cortes, cu care se aseamana in multe privinte, Pizzaro a []The post S-a intamplat in 29 august 1533 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 29 august 1533 was first posted on august 29, 2020 at 1:50 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 29 august 1533: Francisco Pizarro (conchistador spaniol) il executa pe Atahualpa, al treisprezecelea si ultimul imparat al incasilor. Francisco Pizzaro (circa 1475-1541), spaniolul analfabet care a cucerit Imperiul incas, s-a nascut in jurul anului 1475, in orasul spaniol Trujillo. Ca si Hernando Cortes, cu care se aseamana in multe privinte, Pizzaro a venit in Lumea Noua spre a dobandi faima si avere. Intre 1502 si 1509, Pizzaro a locuit pe insula caraibiana Espanola, pe care se afla actualele republici Haiti si Dominicana. In 1513 a facut parte din expeditia condusa de Vasco Nunez de Balboa, care a descoperit Oceanul Pacific. In 1519, el s-a stabilit in Panama. In 1522, cand avea vreo patruzeci si sapte de ani, Pizzaro a auzit de existenta Imperiului incas de la Pascual de Andagoya, un explorator spaniol care il vizitase. Impulsionat de recentele cuceriri din Mexic ale lui Hernando Cortes, Pizzaro si-a propus sa puna stapanire pe acest imperiu. Prima tentativa, din 1524-1525, a fost un esec, cele doua nave fiind nevoite sa se intoarca inainte de a ajunge in Peru. In a doua tentativa (1526-1528), a ajuns la coasta peruana, de unde a revenit cu o incarcatura formata din aur, lame si indieni.
In 1538 il regasim in Spania.
In anul urmator, imparatul Carol Quintul l-a autorizat sa cucereasca Peru pentru Spania si i-a acordat banii necesari. Pizzaro s-a intors in Panama, de unde a organizat expeditia. In 1531, la cincizeci si sase de ani, Pizzaro a parasit Panama. Fortele lui se rezumau la mai putin de doua sute de oameni, in timp ce imperiul pe care voia sa-l cucereasca avea mai mult de sase milioane de oameni. Pizzaro a atins coasta peruana in anul urmator. In septembrie 1532, el si-a condus cei 177 de oameni si 62 de cai in Anzi, catre orasul Cajamarca, unde conducatorul incas Atahualpa il astepta cu o armata de patruzeci de mii de razboinici. Trupele lui Pizzaro au ajuns la Cajamarca pe 15 noiembrie 1532. In ziua urmatoare, la cererea lui Pizzaro, Atahualpa si-a parasit trupele si, insotit doar de cinci mii de oameni neinarmati, a venit sa discute cu Pizzaro.
Din momentul debarcarii lor, oamenii lui Pizzaro demonstrasera cu varf si indesat ca sunt ostili si lipsiti de scrupule. Prin urmare, este de neinteles cum fortele lui Atahualpa au permis inaintarea lui Pizzaro pana la Cajamarca.
Daca indienii ar fi atacat pe potecile de munte, unde caii nu le-ar fi fost de ajutor spaniolilor, i-ar fi invins fara probleme. Dar comportamentul lui Atahualpa la sosirea lui Pizzaro in Cajamarca s-a dovedit si mai uluitor. Apropierea de o armata ostila neinarmat a fost o prostie imaginabila. Misterul este cu atat mai de nepatruns cu cat ambuscada facea parte din tacticile comune ale incasilor.
Pizzaro nu a lasat sa-i scape aceasta ocazie nemaiintalnita. A ordonat atacarea lui Atahualpa si a escortei sale neinarmate. Batalia sau mai degraba masacrul -a durat doar o jumatate de ora. Nici un soldat spaniol nu si-a pierdut viata; doar Pizzaro a fost usor ranit, in timp ce il proteja pe Atahualpa, pe care il capturase viu. Strategia lui Pizzaro a functionat perfect. Imperiul incas era o structura foarte centralizata, intreaga autoritate fiind detinuta de Inca, imparatul, despre care se credea ca este semidivin.
Cu Inca prizonier, indienii nu se mai puteau opune invaziei. Sperand sa-si recapete libertatea, Atahualpa i-a platit lui Pizzaro o recompensa uriasa in aur si argint, probabil mai mult de douazeci si opt de milioane de dolari in banii nostri. Cu toate acestea, peste cateva luni, Pizzaro a ordonat executarea lui. In noiembrie 1533, la un an dupa capturarea lui Atahualpa, trupele lui Pizzaro au intrat in capitala incasa, Cuzco, fara lupta. Acolo, Pizzaro a instalat un nou Inca-marioneta. In 1535, el a intemeiat Lima, care a devenit noua capitala peruana.
Dar in 1536, imparatul-marioneta avea sa preia conducerea unei revolte antispaniole. Un timp, fortele spaniole au fost asediate in Lima si Cuzco. Dar in anul urmator, spaniolii au reusit sa restabileasca controlul pe aproape intreg teritoriul.
Revolta a fost infranta abia in 1572. Dar la vremea aceea Pizzaro nu mai era in viata.
Caderea lui Pizzaro a fost cauzata de luptele interne dintre spanioli. Unul dintre apropiatii lui Pizzaro, Diego de Almagro, s-a revoltat in 1537, sustinand ca Pizzaro nu i-a dat partea lui din prada. Almagro a fost prins si executat, dar problema nu s-a rezolvat cu adevarat; iar in 1541, un grup de adepti ai lui Almagro au intrat in...
S-a intamplat in 29 august 1533 was first posted on august 29, 2020 at 1:50 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 29 august 1533: Francisco Pizarro (conchistador spaniol) il executa pe Atahualpa, al treisprezecelea si ultimul imparat al incasilor. Francisco Pizzaro (circa 1475-1541), spaniolul analfabet care a cucerit Imperiul incas, s-a nascut in jurul anului 1475, in orasul spaniol Trujillo. Ca si Hernando Cortes, cu care se aseamana in multe privinte, Pizzaro a venit in Lumea Noua spre a dobandi faima si avere. Intre 1502 si 1509, Pizzaro a locuit pe insula caraibiana Espanola, pe care se afla actualele republici Haiti si Dominicana. In 1513 a facut parte din expeditia condusa de Vasco Nunez de Balboa, care a descoperit Oceanul Pacific. In 1519, el s-a stabilit in Panama. In 1522, cand avea vreo patruzeci si sapte de ani, Pizzaro a auzit de existenta Imperiului incas de la Pascual de Andagoya, un explorator spaniol care il vizitase. Impulsionat de recentele cuceriri din Mexic ale lui Hernando Cortes, Pizzaro si-a propus sa puna stapanire pe acest imperiu. Prima tentativa, din 1524-1525, a fost un esec, cele doua nave fiind nevoite sa se intoarca inainte de a ajunge in Peru. In a doua tentativa (1526-1528), a ajuns la coasta peruana, de unde a revenit cu o incarcatura formata din aur, lame si indieni.
In 1538 il regasim in Spania.
In anul urmator, imparatul Carol Quintul l-a autorizat sa cucereasca Peru pentru Spania si i-a acordat banii necesari. Pizzaro s-a intors in Panama, de unde a organizat expeditia. In 1531, la cincizeci si sase de ani, Pizzaro a parasit Panama. Fortele lui se rezumau la mai putin de doua sute de oameni, in timp ce imperiul pe care voia sa-l cucereasca avea mai mult de sase milioane de oameni. Pizzaro a atins coasta peruana in anul urmator. In septembrie 1532, el si-a condus cei 177 de oameni si 62 de cai in Anzi, catre orasul Cajamarca, unde conducatorul incas Atahualpa il astepta cu o armata de patruzeci de mii de razboinici. Trupele lui Pizzaro au ajuns la Cajamarca pe 15 noiembrie 1532. In ziua urmatoare, la cererea lui Pizzaro, Atahualpa si-a parasit trupele si, insotit doar de cinci mii de oameni neinarmati, a venit sa discute cu Pizzaro.
Din momentul debarcarii lor, oamenii lui Pizzaro demonstrasera cu varf si indesat ca sunt ostili si lipsiti de scrupule. Prin urmare, este de neinteles cum fortele lui Atahualpa au permis inaintarea lui Pizzaro pana la Cajamarca.
Daca indienii ar fi atacat pe potecile de munte, unde caii nu le-ar fi fost de ajutor spaniolilor, i-ar fi invins fara probleme. Dar comportamentul lui Atahualpa la sosirea lui Pizzaro in Cajamarca s-a dovedit si mai uluitor. Apropierea de o armata ostila neinarmat a fost o prostie imaginabila. Misterul este cu atat mai de nepatruns cu cat ambuscada facea parte din tacticile comune ale incasilor.
Pizzaro nu a lasat sa-i scape aceasta ocazie nemaiintalnita. A ordonat atacarea lui Atahualpa si a escortei sale neinarmate. Batalia sau mai degraba masacrul -a durat doar o jumatate de ora. Nici un soldat spaniol nu si-a pierdut viata; doar Pizzaro a fost usor ranit, in timp ce il proteja pe Atahualpa, pe care il capturase viu. Strategia lui Pizzaro a functionat perfect. Imperiul incas era o structura foarte centralizata, intreaga autoritate fiind detinuta de Inca, imparatul, despre care se credea ca este semidivin.
Cu Inca prizonier, indienii nu se mai puteau opune invaziei. Sperand sa-si recapete libertatea, Atahualpa i-a platit lui Pizzaro o recompensa uriasa in aur si argint, probabil mai mult de douazeci si opt de milioane de dolari in banii nostri. Cu toate acestea, peste cateva luni, Pizzaro a ordonat executarea lui. In noiembrie 1533, la un an dupa capturarea lui Atahualpa, trupele lui Pizzaro au intrat in capitala incasa, Cuzco, fara lupta. Acolo, Pizzaro a instalat un nou Inca-marioneta. In 1535, el a intemeiat Lima, care a devenit noua capitala peruana.
Dar in 1536, imparatul-marioneta avea sa preia conducerea unei revolte antispaniole. Un timp, fortele spaniole au fost asediate in Lima si Cuzco. Dar in anul urmator, spaniolii au reusit sa restabileasca controlul pe aproape intreg teritoriul.
Revolta a fost infranta abia in 1572. Dar la vremea aceea Pizzaro nu mai era in viata.
Caderea lui Pizzaro a fost cauzata de luptele interne dintre spanioli. Unul dintre apropiatii lui Pizzaro, Diego de Almagro, s-a revoltat in 1537, sustinand ca Pizzaro nu i-a dat partea lui din prada. Almagro a fost prins si executat, dar problema nu s-a rezolvat cu adevarat; iar in 1541, un grup de adepti ai lui Almagro au intrat in...
