Vremile noastre sunt un mare fiu rătăcit
Vremile noastre sunt pilda fiului ratacit aratata in chip mare. Pe fiul cel pierdut l-au intors acasa lipsa, foamea si necazul. Necazurile si suferintele vin din indepartarea de Dumnezeu, ca o chemare cereasca sa ne oprim din calea mortii si sa ne intoarcem acasa, la cele sufletesti. Necazurile, greutatile si lipsurile vremurilor noastre sunt strigarea []Vremile noastre sunt pilda fiului ratacit aratata in chip mare. Pe fiul cel pierdut l-au intors acasa lipsa, foamea si necazul.
Necazurile si suferintele vin din indepartarea de Dumnezeu, ca o chemare cereasca sa ne oprim din calea mortii si sa ne intoarcem acasa, la cele sufletesti. Necazurile, greutatile si lipsurile vremurilor noastre sunt strigarea si chemarea Tatalui Ceresc sa ne oprim din calea rautatilor si sa ne intoarcem acasa la El. Insa lumea, oamenii de azi, alearga inainte pe caile pierzarii. Necazurile si greutatile nu i-au putut opri in loc.
Vremile noastre sunt un mare fiu ratacit ce a ajuns sa manance roscovele a ajuns sa indure cumplite lipsuri si greutati, dar nu vrea sa se intoarca acasa la Tatal Ceresc Chefuieste, rabda si sta sluga la diavolestile patimi, dar nu vrea sa se intoarca acasa la mantuire.
De greutati si necazuri nu vom scapa pana ce nu vom apuca inapoi pe calea intoarcerii la Tatal Ceresc. Lumea de azi e plina de fii rataciti si nepasatori, de aceea nu mai sosesc binele si usurarea.
Ca sa scapam la bine si usurare, ne trebuie si noua lacrimile fiului pierdut si hotararea lui: Scula-ne-vom din rautati si ne vom intoarce la Tatal nostru cel CerescFara aceasta hotarare, nu vom avea usurare.
Preot Iosif Trifa, din Din pildele Mantuitorului Ed. a 5-a. Sibiu: Oastea Domnului, 2000
Necazurile si suferintele vin din indepartarea de Dumnezeu, ca o chemare cereasca sa ne oprim din calea mortii si sa ne intoarcem acasa, la cele sufletesti. Necazurile, greutatile si lipsurile vremurilor noastre sunt strigarea si chemarea Tatalui Ceresc sa ne oprim din calea rautatilor si sa ne intoarcem acasa la El. Insa lumea, oamenii de azi, alearga inainte pe caile pierzarii. Necazurile si greutatile nu i-au putut opri in loc.
Vremile noastre sunt un mare fiu ratacit ce a ajuns sa manance roscovele a ajuns sa indure cumplite lipsuri si greutati, dar nu vrea sa se intoarca acasa la Tatal Ceresc Chefuieste, rabda si sta sluga la diavolestile patimi, dar nu vrea sa se intoarca acasa la mantuire.
De greutati si necazuri nu vom scapa pana ce nu vom apuca inapoi pe calea intoarcerii la Tatal Ceresc. Lumea de azi e plina de fii rataciti si nepasatori, de aceea nu mai sosesc binele si usurarea.
Ca sa scapam la bine si usurare, ne trebuie si noua lacrimile fiului pierdut si hotararea lui: Scula-ne-vom din rautati si ne vom intoarce la Tatal nostru cel CerescFara aceasta hotarare, nu vom avea usurare.
Preot Iosif Trifa, din Din pildele Mantuitorului Ed. a 5-a. Sibiu: Oastea Domnului, 2000
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului