Galateni 2, 16-20 Epistola catre Galateni. O epistola plina de taine si intrebari. Dupa unii specialisti a fost trimisa din Corint, in jurul anului 50, iar dupa altii din Efes, in jurul anului 54. E important sa cunoastem timpul? Doar ca informatie. Abia ce se nastea crestinismul si il contestau o seama de adepti ai []Galateni 2, 16-20 Epistola catre Galateni. O epistola plina de taine si intrebari. Dupa unii specialisti a fost trimisa din Corint, in jurul anului 50, iar dupa altii din Efes, in jurul anului 54. E important sa cunoastem timpul? Doar ca informatie. Abia ce se nastea crestinismul si il contestau o seama de adepti ai sai. Unul dintre exegetii epistolei (Lutgert) identifica in epistola doua curente contra carora se pare ca Sf. Ap. Pavel nu e indiferent: un curent al legalistilor, care incercau sa pastreze Legea ca fir rosu al credintei, si un curent al spiritualilor , pentru care Evanghelia elibera omul de orice obligatie morala. Poate, zice un alt specialist (Munck), ca disturbatorii propovaduirii lui Pavel si ai linistii cetatii nici nu erau evrei, ci convertiti dintre neamuri. Dar extrem de rigoristi, incercand sa impuna ideea ca iudaismul este parte esentiala Evangheliei. Zelosi. Ce incearca Sf. Pavel, Apostol al lui Hristos, si nu lider de miscare harismatica asa cum inca si-L mai inchipuie multi este ca tulburatorii de sens apostolic nu au nicio autoritate de la Iacob ori de la comunitatea ierusalimiteana. i atentioneaza un pic si asupra imprudentei lui Petru de a fi cedat in Antiohia la insistentele lor, in anumite puncte (John L. McKenzie, Dizionario Biblico, Cittadella Editrice, Assisi, f. a, pp. 368- 369). Este oportunitatea lui Pavel de a alcatui cele mai frumoase pagini despre libertatea crestina, despre eliberarea crestinismului de sub tutela unui iudaism furibund pe Lege, pe alocuri. Hristos este in intreaga teologie paulina solutia la dilemele constrangerii legate de legalism.

Textul nostru vine in curgerea capitolului al 2-lea al Epistolei, indata dupa ce le povesteste galatenilor cum a ajuns propovaduitor al Evangheliei la neamuri suindu-se la Ierusalim, potrivit unei descoperiri , cum si-a acordat propovaduirea exigentelor Apostolilor reuniti in Cetatea lui Dumnezeu. Se simte fiorul evreului credincios care urca la Ierusalim , dar care consemneaza cum Tit, ucenicul sau, nu este silit sa fie taiat imprejur, in ciuda fratilor mincinosi , care, furisandu-se, ispiteau libertatea in Hristos asumata de Sf. Ap. Pavel. In dorinta sa de a nu alerga sau sa fi alergat in zadar in raport cu adevarul Evangheliei, Pavel se sfatuieste cu Apostolii-radacina. Adica linia prima a informatiei. i constata ca nu greseste. Ca, in acord cu Apostolii-Parinti, nu pune peste neamuri o greutate ca de plumb: taierea-imprejur. Sa fi intuit Pavel, Apostol din Tars, ca peste secole cei mai mari dusmani ai Evangheliei vor purta semnul taierii fara a fi iudei si ca vor face din uciderea Cuvant la Apostolul Duminicii dupa Inaltarea Sfintei Cruci, de la Galateni 2, 16-20 crestinilor alineat in legea mantuirii lor? Concluziile Apostolului Pavel sunt vii: Dumnezeu nu cauta la fata omului (Gal 2, 6) si Cel ce a lucrat prin Petru in apostolia taierii-imprejur a lucrat si prin mine la neamuri (Gal 2, 8). Cu alte cuvinte, nu exista crestin de second hand doar pentru ca nu este afierosit in ritualul taierii-imprejur. Pecetluirea apostoliei sale, Iacov si Chefa si Ioan, cei socotiti stalpi, i-au dat lui Pavel...