S-a intamplat in 6 noiembrie 1882, 6/19: S-a nascut Aurel Vlaicu, inginer si pilot, creator al primelor aeroplane romanesti, pionier al aviatiei romanesti si mondiale; membru post-mortem al Academiei Romane (1948). Aurel Vlaicu (n. 6/19 noiembrie 1882, Bintinti, azi Aurel Vlaicu, Hunedoara d. 13 septembrie 1913, langa comuna Banesti (Prahova)) a fost un []The post S-a intamplat in 6 noiembrie 1882, 6/19 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 6 noiembrie 1882, 6/19 was first posted on noiembrie 6, 2020 at 1:19 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 6 noiembrie 1882, 6/19: S-a nascut Aurel Vlaicu, inginer si pilot, creator al primelor aeroplane romanesti, pionier al aviatiei romanesti si mondiale; membru post-mortem al Academiei Romane (1948). Aurel Vlaicu (n. 6/19 noiembrie 1882, Bintinti, azi Aurel Vlaicu, Hunedoara d. 13 septembrie 1913, langa comuna Banesti (Prahova)) a fost un inginer mecanic, inventator, constructor de avioane, aviator.

In 1948 a fost numit membru post-mortem al Academiei Romane. Studiile liceale le-a efectuat la Orastie si Sibiu, iar in 1902 a sustinut examenul de bacalaureat. Pleaca in Ungaria si se inscrie la coala Politehnica din Budapesta, pe care o urmeaza intre anii 1902-1903. Un an mai tarziu paraseste Ungaria si merge in Germania, unde isi continua studiile la coala Politehnica din M nchen, pe care o absolva in 1907 si primeste diploma de inginer.

In 1907 a efectuat stagiul militar in Portul Pola de la Marea Adriatica. Aici se face remarcat prin construirea unui zmeu si montarea unui aparat fotografic pe acesta, cu care reuseste sa efectueze fotografii la mare distanta. Dupa ce se intoarce in Germania inventeaza un nou tip de gramofon (la M nchen), iar ulterior, in 1908, se angajeaza ca inginer la uzina de automobile Opel din R sselsheim. Aici se face cunoscut datorita unei masini, montate si reglate de el, care a castigat premiul I la un concurs. In 1908 se intoarce in tara si incepe sa puna in practica planurile sale de realizare a unui aparat de zbor. Cu banii donati de tatal sau si cu suma de bani stransa, 1000 de coroane prin subscriptia deschisa de Romulus Boca, incepe sa construiasca primul sau planor. Proiectul construirii aeroplanului a fost finalizat in 1909, iar la scurt Vlaicu a efectuat cu acest aparat primele sale zboruri. La indemnul unor apropiati, printre care Octavian Goga, Vlaicu merge in octombrie 1909 la Bucuresti pentru a cere sprijinul guvernului pentru a incepe sa construiasca un avion cu motor. Sprijinit in continuare de o serie de personalitati ale Romaniei, cum ar fi Alexandru Vlahuta, Emil Garleanu, tefan Octavian Iosif, Zaharia Barsan, Ilarie Chendi si, cu ajutorul lui Spiru Haret, Vlaicu gaseste finantare din partea guvernului roman. I s-a propus sa construiasca avionul dorit la Arsenalul Armatei, finantarea sa fie asigurata de Ministerul de Razboi, iar el sa primeasca o subventie de 300 lei lunar de la ministerul Lucrarilor Publice. Inainte de a finaliza constructia avionului numit Vlaicu I, se deplaseaza la Paris, cu suma de 14.0000 lei, unde se intalneste cu Traian Vuia si impreuna cu inventatorul roman comanda un motor. In mai 1910, motorul intra in posesia lui Vlaicu, iar pe 17 iunie 1910 efectueaza primul zbor cu acest aparat, la o inaltime nu mai mare de 4 m. In 16 august 1910, Vlaicu zboara cu avionul la o inaltime de 100 m, iar la 17 octombrie 1910 prezinta aparatul la mitingul aviatic de la Baneasa. In decembrie 1910 Vlaicu a inceput constructia avionului Vlaicu II, in cadrul colii de Arte si Meserii din Bucuresti. Noul avion cantarea 200 kg, iar motorul era amplasat deasupra aripii pentru a-i mari stabilitatea.

In anul 1911, a participat la festivitatile de la Blaj organizate de Astra si la cele de la Iasi. Publicul din ambele orase l-a primit cu ovatii si entuziasm, Vlaicu incantandu-i cu zborul demonstrativ. In 1912 a participat cu avionul sau la concursul international de aviatie de la Aspern.

Dupa ce s-a intors la Bucuresti a inceput sa planifice realizarea avionului Vlaicu III, cu care isi propunea sa treaca muntii Carpati. Deoarece piesele pentru noul avion intarziau sa apara, Vlaicu s-a hotarat sa zboare peste Carpati cu Vlaicu II, destul de uzat la acel moment. In...