S-a intamplat in 8 noiembrie Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil Ziua interS-a intamplat in 8 noiembrienationala a zonelor urbane ;marcarea acestei zile aduce in prim-plan problema urbanizarii si efectele ei asupra evolutiei durabile a societatii. 794: Capitala imperiala japoneza este stabilita la Kyoto (numit initial Heiankyo Capitala pacii si linistii ). Din []The post S-a intamplat in 8 noiembrie appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 8 noiembrie was first posted on noiembrie 8, 2020 at 6:23 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 8 noiembrie Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil Ziua interS-a intamplat in 8 noiembrienationala a zonelor urbane ;marcarea acestei zile aduce in prim-plan problema urbanizarii si efectele ei asupra evolutiei durabile a societatii. 794: Capitala imperiala japoneza este stabilita la Kyoto (numit initial Heiankyo Capitala pacii si linistii ). Din anul 1868, Japonia isi va muta capitala la Tokio 1496: S-a incheiat construirea bisericii cu hramul Sfintii Arhangheli din Razboieni, judetul Neamt, locul unde s-a dat batalia dintre Stefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), si armata otomana, in iulie 1476.

Manastirea Razboieni este o manastire ortodoxa din Romania, construita in anul 1496 in satul Razboieni din judetul Neamt. Ea se afla la o distanta de 26 km de orasul Piatra Neamt. Biserica manastirii are hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (sarbatorit in fiecare an pe 8 noiembrie).

Biserica manastirii a fost construita de domnitorul tefan cel Mare (1457-1504) in anul 1496, la 20 de ani de la Batalia de la Valea Alba (1476), intru pomenirea ostenilor moldoveni cazuti in acea lupta. 1520: Regele danez Christian al II-lea incepe cu executia in masa a nobililor suedezi, care va fi cunoscuta sub numele de Baia de sange de la Stockholm 1656: S-a nascut Edmond Halley, astronom englez, care a descoperit cometa ce ii poarta numele. Edmond Halley (n. Haggerston langa Londra; d. 14 ianuarie 1742 in Greenwich) a fost un ilustru astronom si matematician englez.

El a descoperit metoda de masurare a distantei dintre doua stele (Deplasare de paralaxa).

Dupa numele sau a fost denumita Cometa Halley. Aceasta cometa apare pe cer o data la 76 de ani. 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist si om politic englez (Paradisul pierdut ).

John Milton (n.9 decembrie 1608) a fost poet englez, faimos pentru poemul epic in versuri albe Paradise Lost (Paradisul Pierdut), care reprezinta una dintre pietrele de temelie ale literaturii engleze. 1711, 8/19:S-a nascut Mihail V. Lomonosov, om de stiinta (a enuntat principiul conservarii materiei, precursor al teoriei atomiste) si scriitor rus; a initiat studiul stiintific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din initiativa sa, in 1755, a fost fondata Universitatea din Moscova, care-i poarta numele (m. 1765) 1793: A fost inaugurat Muzeul Luvru din Paris.

Muzeul Luvru (Mus e du Louvre) este cel mai mare muzeu de istorie si arta din Franta (dupa suprafata, 210.000 m2 dintre care 60.600 mp destinati expozitiilor) si unul dintre cele mai importante muzee din lume.

Situat in centrul capitalei franceze, Paris, intre cheiul drept al Senei si strada Rivoli (franceza Quai de Louvre Rue Am. de Coligny Rue Rivoli), in primul arondisment, intr-o cladire istorica, fost palat regal, Palatul Luvru. Exponatele de arta frantuzesti acopera o larga parte din istoria Frantei, de la Dinastia Capetienilor pana in zilele noastre.

Muzeu cu caracter universal, Luvrul poseda opere de arta din epoci diferite ale civilizatiei, din antichitate pana la1848 si acopera o arie geo-culturala intinsa, de la Europa occidentala, Grecia, Egipt pana la Orientul Apropiat (la Paris exista in linii mari o impartire a domeniilor de expunere muzeala: arta europeana din perioada de dupa1848 este incredintata Muzeului d Orsay si Centrului Pompidou iar artele asiatice sunt expuse la Muzeul national de Arte asiatice Guimet, arta africana, americana si din Oceania este sub tutela Muzeului Quai Branly), o serie de capodopere fiind expuse in Pavilionul Sesiunilor al muzeului Luvru. Operele prezente la Luvru sunt intr-o mare varietate, de la picturi, sculpturi, desene pana la ceramica, obiecte arheologice sau alte obiecte de arta.

Printre piesele cele mai celebre prezente la Luvru se numara si Codul lui Hammurabi, Venus din Milo, Gioconda deLeonardo da Vinci sau Libertatea conducand poporul de Eug ne Delacroix.

Codul lui Hammurabi (sau Hammurapi sau Codex Hammurapi) este cea mai veche culegere de legi, din timpul regeluibabilonian Hammurabi. Codul, scris probabil in jurul anului 1760 i.

Hr., cuprindea un Prolog, 282 de articole de lege si un Epilog. Textul a fost sapat pe o stela din diorit lunga de 2,25 metri.

Stela a fost descoperita in 1902 de M. J. de Morgan in timpul sapaturilor arheologice efectuate la Susa. Se presupune ca a fost prada de razboi luata de un cuceritor dintr-un oras babilonian.

Venus este numele roman al zeitei grecesti Afrodita, zeita dragostei, frumusetii si fertilitatii. Initial o veche divinitate de origine latina, protectoare a vegetatiei si a fertilitatii, ea a fost identificata apoi cu Afrodita.

Era consoarta lui Vulcan. Era considerata stramoasa romanilor datorita intemeietorului legendar, Aeneas, si juca un rol important in multe mituri si festivitati romane.

Gioconda (La Gioconda) sau Mona Lisa este o pictura celebra a lui Leonardo da Vinci, realizata in anii1503-1506, reprezentand o femeie cu expresie ganditoare si un suras abia schitat. Este considerata cea mai renumita opera din istoria picturii. Putine alte tablouri au fost atat de mult reproduse sau discutate. In prezent tabloul este expus la Muzeul Luvru din Paris, fiind atractia principala pentru orice vizitator. Este vorba de o pictura in ulei pe lemn de plop cu dimensiunea de 77 x 53 cm.

Identitatea personajului portretizat nu este inca sigura, desi recent cercetatorul Giuseppe Pallanti din Florenta tinde sa confirme afirmatia lui Giorgio Vasari, dupa care ar fi vorba de Monna Lisa Gherardini, membra a micii nobilimi rurale din Toscana. Cercetari anterioare ajunsesera la concluzia ca portretul ar reda figura unei instarite doamne florentine, Madonna Lisa del Giocondo, al carei nume ar explica si a doua denumire a tabloului. 1823: S-a nascut Joseph Monier, gradinar francez, cel ce a descoperit betonul armat .

In incercarile sale de a realiza ghivece de flori mai rezistente, gradinarul Joseph Monier a incercat, printre altele, si betonul turnat intr-o forma in care se gasea un schelet din sarma ce avea conturul aproximativ al ghiveciului pe care dorea sa-l construiasca.

La Expozitia de la Paris din 1867, Fran ois Hennebique, un inginer francez, a studiat cu mare amanuntime tuburile de beton armat realizate de Joseph Monier. Ca atare, a fost stimulat sa gaseasca o solutie de aplicare a acestui procedeu la constructia cladirilor. In acelasi an primeste un brevet de inventie pentru modul in care noul material, betonul armat a fost folosit la constructia grinzilor, placilor, tuburilor si stalpilor. 1847: S-a nascut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul sau Dracula (m. 1912). A studiat matematica si a absolvit colegiul.

Prin intermediul lui Irving, l-a cunoscut pe presedintele Americii, Theodore Roosevelt.

Pentru romanul Dracula a studiat foarte mult in Europa.

Prima adaptare cinematografica a romanului Dracula se numste Nosferatu-Simfonia groazei in regia lui F.

W. Murnau.

Filmul a fost facut dupa moartea autorului insa fara acordul sotiei lui mosenitoare a drepturilor de autor.

Aceasta a dat compania in judecata, a castigat, iar copiile filmului trebuiau distruse. Din fericire, cateva copii au ramas. 1848: S-a nascut Gottlob Frege, matematician si logician german, fondatorul logicii matematice. Friedrich Ludwig Gottlob Frege (n.

Wismar d.26 iulie 1925, Bad Kleinen) a fost un matematician german care a devenit logician si filozof. Este unul din fondatorii logicii moderne, si are o contributie majora in matematica. Ca filosof, este considerat ca fiind parintele filosofiei analitice, datorita lucrarilor sale in filosofia limbajului si matematica.

Cu toate ca a fost in general ignorat de comunitatea intelectuala la momentul publicarii lucrarilor sale, Giuseppe Peano (1858 1932) si mai apoi Bertrand Russell (1872 1970) au readus lucrarile in atentia noilor generatii de filosofi si logicieni. 1857: S-a nascut Alexandru C. Cuza, publicist si om politic de extrema dreapta, creatorul doctrinei nationaliste crestine; in 1923 infiinteaza, impreuna cu Corneliu Zelea Codreanu, Liga Apararii Nationale Crestine (din care, in 1927, Codreanu se desprinde, formand Legiunea Arhanghelului Mihail, devenita, ulterior, Garda de Fier, principala grupare fascista din Romania); in 1935 LANC fuzioneaza cu Partidul National Agrar condus de Octavian Goga, formand Partidul National Crestin; in intervalul decembrie 1937 februarie 1938 O. Goga si A. C. Cuza conduc ultimul guvern format de partide inaintea instaurarii dictaturii personale a regelui Carol al II-lea; membru titular al Academiei Romane din 1936 (n.

Iasi; d. 04.11.1947) 1865, 8/20: Deschiderea Dietei Transilvaniei, la Cluj; potrivit decretului imperial emis in august acelasi an, s-a votat incorporarea Transilvaniei la Ungaria (incepand cu data de 24.

XI/6.

XII.1865); autonomia principatului a fost desfiintata, interesele acestui teritoriu locuit de romani urmand a fi discutate si hotarate de Dieta de la Budapesta (dupa statisticile ungare din 1850, romanii reprezentau 58,28% din populatia totala a Principatului) 1869: S-a nascut medicul Nicolae Paulescu; cercetari asupra fiziologiei splinei si pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicand in august 1921 rezultatele cercetarilor sale; membru post-mortem al Academiei Romane (1990); abia peste 50 de ani va fi recunoscuta prioritatea lui Paulescu in descoperirea insulinei fata de medicii canadieni Frederick Grant Banting si John James Rickard Macleod, care au anuntat descoperirea insulinei in decembrie 1921 (si pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicina pe 1923) (m. 1931). 1874: A fost inaugurata statuia lui Mihai Viteazul din Bucuresti (Piata Universitatii); statuia a fost realizata de sculptorul francez Albert Ernest Carriere de Belleuse si este primul monument de aceasta factura din Capitala. 1875: S-a nascut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist si istoric de arta bulgar; membru corespondent strain al Academiei Romane (1930) (m. 1959) 1881: S-a nascut Clarence Gagnon, pictor canadian (m. 5 ianuarie 1942)-1885: S-a fondat Partidul Liberal-Democrat condus de Dimitrie C. Bratianu, unind in randurile sale pe toti cei nemultumiti de guvernarea liberal a lui I.

C. Bratianu, inclusiv pe Mihail Kogalniceanu si grupul liberalilor moldoveni grupati in jurul acestuia. A functionat pana la 24 martie 1890, cand s-a unificat cu Partidul National Liberal 1887: Emile Berliner (inginer si inventator american de origine evreu german) patenteaza gramofonul cu placi de vinil.-1890: A murit compozitorul francez de origine belgiana C sar Franck (n. 1822).

C sar Franck este cel care a adus simfonia intr-o ipostaza realmente inedita, utilizand principiul ciclic. Acesta se refera la o problema de arhitectura muzicala: un motiv sau o tema care leaga organic partile lucrarii, fiind un element generator al temelor din celelalte parti. C sar Franck are reusite deosebite si in variatiunile simfonice pentru pian si orchestra, o sinteza intre sonata, variatiune si concert instrumental. Totodata, muzicianul scrie si poeme simfonice si propune o inovatie frapanta, prin adaugarea corului (in poemul simfonic cu cor Psyche ), al carui rol este de comentator, aidoma celui dintr-o tragedie greaca. 1895: La aceasta data fizicianul german Wilhelm Conrad R ntgen, facand niste experiente privind descarcarile electrice in gaze, a descoperit radiatiile X (denumite si radiatiile R ntgen ). Wilhelm Conrad R ntgen (1845-1923), fizician german; cercetari de mecanica, electricitate, optica; Premiul Nobel pentru Fizica pe 1901.

Wilhelm Conrad Rontgen s-a nascut in 1845 in Lennep, la 40 de Km de orasul Dusseldorf. Din 1888 a fost profesor si director la Institutul de Fizica din cadrul Universitatii din Wurzburg, unde a descoperit Razele X in 1895. Razele X au fost descoperite din pura intamplare, in timp ce profesorul facea experimente avand Wurzburg. Prima radiografie din lume a fost mana sotiei savantului Rontgen. Datorita naturii misterioase a acestor raze, au fost denumite Raze X, x fiind notatia matematica uzuala pentru necunoscute. In 1901 Wilhelm Conrad Rontgen a devenit primul laureat al Premiului Nobel pentru Fizica. Este interesant faptul ca, in copilarie si adolescenta, Rontgen nu dadea semne de aptitudini iesite din comun insa avea o pasiune (pe care a pastrat-o toata viata) de a face farse mecanice complicate, indelung elaborate. Savantul german a murit la Munchen in 1923 din cauza unui carcinom intestinal.

Cea mai cunoscuta aplicatie a Razelor X o constituie folosirea lor in diagnosticele medicale (pentru radiografii).

De asemenea, sunt folosite in radioterapie pentru distrugerea tumorilor.

In plus, Razele X au nenumarate aplicatii industriale si in domenii ale cercetarii stiintifice, de la biologie la astronomie. 1900: S-a nascut prozatoarea americana Margaret Mitchell, autoarea romanului care a stat la baza celebrului film Pe aripile vantului (m. 1949, intr-un accident de masina).

Margaret Mitchell, numele la nastere Margaret Munnerlyn Mitchell, (n. Atlanta, Georgia d. 16 august 1949 in Atlanta) a fost o scriitoare si jurnalista americana.

Pentru romanul Gone with the Wind (Pe aripile vantului) care aparuse in 1936, a primit Premiul Pulitzer in anul 1937. Filmul cu acelasi nume, din anul 1939, cu Vivien Leigh si Clark Gable in rolurile principale, este unul din...