14 noiembrie – Ziua Dobrogei
Pregatirile pentru unirea Dobrogei cu Romania au inceput pe la mijlocul lunii octombrie 1878, cand a fost promulgata si o lege pentru reintegrarea Dobrogei. In ziua de 10 noiembrie, Domnitorul Carol I a prezidat intrunirea Consiliului de Ministri, in care au fost stabilite normele pentru luarea in stapanire a Dobrogei si pentru primele organizari. In ziua de 13 noiembrie, Principele Carol I si prim-ministrul Ion. C. Bratianu au stabilit ultimele dispozitii pentru intrarea armatei romane in Dobrogea. Impreuna cu Mihail Kogalniceanu, Domnitorul a elaborat o proclamatie catre locuitorii Dobrogei si un ordin de zi catre armata.
Documentele prezinta principiile si modul de reintegrare a Dobrogei la statul modern roman. In calitate de prefecti au fost numiti G. Ghica si N. Opran, primul la Constanta, iar cel de-al doilea la Tulcea. N. Catargiu a fost desemnat responsabil cu trecerea teritoriului dintre Dunare si Marea Neagra in stapanire romaneasca. In dimineata zilei de 14 noiembrie 1878, Domnitorul Carol I, dupa ce a calatorit o noapte intreaga, a ajuns la Braila. Acolo a fost primit de Ion C. Bratianu, generalul G. Angelescu comandandul Diviziei militare ce urma sa intre in Dobrogea, prefectul judetului, primarul Brailei si consilieri locali, precum si numerosi cetateni ai orasului. In cadrul festivitatilor organizate s-au tinut mai multe discursuri, iar episcopul Dunarii de Jos a oficiat un Te Deum.
Cu acest prilej, s-a dat citire celor doua importante documente: Proclamatia catre dobrogeni si un Inalt ordin de zi catre armata. Proclamatia poate fi considerata ca fiind, in aceeasi masura, o afirmare a deciziilor prin care statul roman lua in stapanire Dobrogea, o asigurare a respectarii legilor tarii, a religiei minoritatilor din aceasta provincie si a proprietatilor, a ordinei si disciplinei, dar si un indemn la colaborare cu autoritatile statului roman. La final, Carol I a strabatut orasul Braila in fruntea trupelor militare si in aplauzele cetatenilor. Dupa festivitati, oficialitatile, impreuna cu Principele Carol I si prim-ministrul Ion. C. Bratianu, s-au imbarcat pe vasul tefan cel Mare si au debarcat in Dobrogea, la Ghecet, unde au fost intampinati de numerosi dobrogeni: romani, turci, tatari si bulgari. De la Ghecet, Carol I s-a intors in capitala pentru a deschide intrunirea Corpurilor Legiuitoare, insa nu inainte de a ura drum bun trupelor care plecau spre Macin. Autoritatile civile si militare ale statului roman au ajuns la Macin, apoi la Babadag, dupa care, in ziua de 18 noiembrie, au intrat in Tulcea.
In orasul Constanta au ajuns in ziua de 23 noiembrie 1878. Ziua de 14 noiembrie reprezinta ziua unirii Dobrogei cu Romania.
Este ziua in care, la Braila, in anul 1878 s-au desfasurat festivitatile prilejuite de punerea in aplicare a art. 46 al Tratatului de la Berlin, prin care teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra revenea la patria-mama.
Unirea Dobrogei cu Romania reprezinta a doua etapa in procesul de unire nationala a romanilor. Prima a fost cea de la 24 ianuarie 1859, cand Moldova s-a unit cu Muntenia, iar a treia a avut loc la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.
PROCLAMA IUNEA M.
S. REGALA CATRE DOBROGENINOI CAROL I.
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala,Domn al Romanilor,La toti de fata si viitori, sanatate.
Marile puteri europene, prin Tratatul de la Berlin au unit tara voastra cu Romania. Noi nu intram in hotarele voastre, trase de Europa, ca cuceriitori, dar o stiti si voi, mult sange romanesc s-a varsat pentru desrobirea popoarelor din dreapta Dunarii.
Locuitori de orice nationalitate si religiune, Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Batran si a lui tefan cel Mare, de astazi face parte din Romania.
Vieata, onoarea si proprietatea sunt puse sub scutul unei Constitutiuni, pe care ne-o ravnesc multe natiuni straine. Religiunea voastra, familia voastra, vor fi aparate deopotriva ca si ale crestinilor.
Afacerile religiunii si ale familiei vor fi pentru voi incredintate apararii muftiilor si judecatorilor alesi din neamul si legea voastra. i Crestini si Musulmani primiti, dar, cu incredere autoritatile romane; ele vin cu anume insarcinare de a pune capat dureroaselor incercari prin care ati trecut, de a vindeca ranile razboiului, de a apara persoana si interesele voastre legiuite; in sfarsit de a va desvolta buna...