S-a întâmplat în 15 noiembrie 1987
S-a intamplat in 15 noiembrie 1987: Revolta muncitorilor si locuitorilor din municipiul Brasov impotriva conditiilor grele de munca si viata, de fapt, o revolta impotriva regimului comunist, a dictaturii; revolta s-a declansat la Intreprinderea de Autocamioane Brasov, printr-o greva inceputa in noaptea de 14 noiembrie, la schimbul trei si continuata a doua zi dimineata cu []The post S-a intamplat in 15 noiembrie 1987 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 15 noiembrie 1987 was first posted on noiembrie 15, 2020 at 5:27 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 15 noiembrie 1987: Revolta muncitorilor si locuitorilor din municipiul Brasov impotriva conditiilor grele de munca si viata, de fapt, o revolta impotriva regimului comunist, a dictaturii; revolta s-a declansat la Intreprinderea de Autocamioane Brasov, printr-o greva inceputa in noaptea de 14 noiembrie, la schimbul trei si continuata a doua zi dimineata cu un mars pana in centrul orasului, in fata Consiliului judetean al PCR. Semintele revolutiei romane din 1989 au fost plantate inca de la sfarsitul anului 1986, pe masura ce muncitorii romani au inceput sa se mobilizeze impotriva politicilor economice ale liderului comunist Nicolae Ceausescu. Conflicte de munca spontane, dar limitate ca intensitate, au avut loc in centre industriale majore precum Cluj-Napoca (noiembrie 1986) si platforma Nicolina din Iasi (februarie 1987), culminand printr-o greva masiva in Brasov.
Masurile draconice luate de Ceausescu implicau reducerea consumului energetic si alimentar, precum si scaderea veniturilor lucratorilor. Desi Romania va fi ultima tara din Europa de Est care se va scutura de regimul comunist, prin Revolutia din 1989, aceasta a avut drept printre cauze volatilitatea sociala si economica a tarii de la sfarsitul anilor 80. Revolta de la Brasov din 15 noiembrie 1987 reflecta aceasta instabilitate; mai mult, a fost una din primele revolte pe scara larga impotriva regimului ceausist.
Brasovul era unul din cele mai dezvoltate centre industriale urbane, cu mai mult de 61% din forta de munca angajata in industrie. O clasa muncitoare bine pregatita se formeaza in perioada anilor 60 prin stramutarea fortata de catre guvernul comunist a mii de tarani moldoveni pentru operarea fabricilor brasovene. In anii urmatori Brasovul devine unul din cele mai puternice centre muncitoresti din tara, aici dezvoltandu-se platforme industriale mamut precum Rulmentul Brasov, IAR Ghimbav, Tractorul Brasov sau Steagul Rosu. Muncitorii din aceste uzine au fost relativ privilegiati in perioada industrializarii fortate incepute sub Ceausescu; ei beneficiau de servicii sigure, locuinte asigurate de intreprinderile la care lucrau, incadrarea in munca a sotiilor si venituri ceva mai mari decat in alte parti din tara. Prin urmare, declinul industrial din Romania si restul Europei de Est de la mijlocul anilor 80, marcat de scaderi de venituri si disponibilizari, a lovit Brasovul si lucratorii acestuia in mod special.
Gorbaciov a vizitat Romania in mai 1987 si a facut cateva aluzii la adresa politicii dure a lui Ceausescu. Cu toate acestea, dupa vizita lui Gorbaciov, nu s-a produs nici o imbunatatire a situatiei sociale si economice din Romania. Dimpotriva, in noiembrie 1987, au fost anuntate noi reduceri ale cotei de consum la electricitate si benzina. In acest mediu de prabusire economica si de imputinare dramatica a alimentelor a izbucnit revolta de la Brasov, in data de 15 noiembrie 1987. Primele proteste au inceput practic pe 14 noiembrie 1987, la Sectia 440 Matrite a intreprinderii de Autocamioane Steagul Rosu. Era zi de salariu, iar muncitorii au primit doar jumatate din bani. Pe fluturasii de salariu, in dreptul rubricii Retineri era scris cuvantul social . Fara sa fie organizati dinainte, muncitorii au decis sa nu mai lucreze, iar schimbul de noapte nici nu a pornit utilajele. Eram strungar la sectia 440 si in seara de 14 noiembrie lucram in schimbul trei. Inainte sa incepem lucrul, unul dintre colegii nostri care tinea locul maistrului, acesta fiind plecat in concediu, a venit la noi cu fluturasii de salariu. Eram vreo 16-18 oameni adunati in atelier si cand am vazut ca mi se oprisera aproape 1.000 de lei, cam jumatate din cat castigam pe atunci, am spus ca nu mai lucrez. Pur si simplu. i n-am fost singurul. Din cei 16 sau 18 cati eram acolo, toti am fost de acord sa intrerupem lucrul. Fara sa fi discutat dinainte (Gheorghe Nitescu). Oamenii au incercat sa obtina raspunsuri de la conducerea intreprinderii, insa seful de sectie din acea noapte i-a tratat cu dispret si a anuntat conducerea administrativa despre intreruperea lucrului abia la ora 5 dimineata. La ora 7.00 au sosit si muncitorii din schimbul I, asa ca starea de agitatie si protestele s-au amplificat. Muncitorii au spart geamurile sediului administrativ al uzinei, iar in jurul orei 8.00 circa patru mii de muncitori erau adunati la portile acesteia. In jurul orei 11.00 ei au luat hotararea sa mearga la sediul Comitetului Judetean de Partid, ca sa se faca ascultati. La iesirea din intreprindere, majoritatea protestatarilor ezita si se retrag, iar coloana care porneste spre Consiliul Judetean al P.
C.
R. este alcatuita din circa 400 de oameni. Initial, demonstrantii au scandat revendicari sociale: Vrem mancare si caldura! , Vrem banii nostri! ,, Vrem lumina si caldura! si Vrem paine fara cartela! . In dreptul Spitalului Judetean, ei au cantat imnul revolutiei de la 1848, Desteapta-te, romane! .
Ajungand in centrul orasului, coloanei de manifestanti i s-au alaturat mii de muncitori de la Tractorul Brasov, Hidromecanica, elevi, studenti si alti locuitori. Din acest moment, protestul s-a transformat intr-unul politic, iar oamenii au sustinut ulterior ca ar fi scandat sloganuri precum Jos Ceausescu! , Jos comunismul! , Jos dictatura! sau Jos tiranul! .15novDeja in timpul marsului, printre manifestanti s-au infiltrat membri ai Securitatii deghizati in muncitori, rolul lor fiind acela de a observa si de a retine figuri. Altii au ramas pe margine in ipostaza de spectatori, fotografiind sau chiar filmand. Ajunsa in centrul orasului, multimea a luat cu asalt cladirea Comitetului Judetean de Partid si sediul primariei, aruncand in piata portretele lui Ceausescu si alimente de la cantina Partidului, bine aprovizionata . Ziua de 15 noiembrie era una electorala, populatia fiind chemata sa valideze autoritatile locale din Brasov, rezultatele fiind hotarate deja de activul de partid.
Protestatarii furiosi au distrus mobilier, telefoane, televizoare si au spart geamuri; pentru ei, aceste obiecte apartineau comunistilor si trebuiau inlaturate sau arse. Multimea nu s-a descarcat doar asupra mobilierului, ci a agresat si membri ai nomenclaturii brasovene, inclusiv pe primarul Calancea, acesta fiind batut si fiindu-i sparta o arcada. Unul din militieni a fost batut, apoi dezbracat in pielea goala, iar uniforma i-a fost sfasiata de multime. Manifestantii au incendiat tot ce amintea de regimul comunist, iar un rug urias, alcatuit din inregistrari de propaganda si documente de partid, a ars ore bune in piata din centrul Brasovului. La...
S-a intamplat in 15 noiembrie 1987 was first posted on noiembrie 15, 2020 at 5:27 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 15 noiembrie 1987: Revolta muncitorilor si locuitorilor din municipiul Brasov impotriva conditiilor grele de munca si viata, de fapt, o revolta impotriva regimului comunist, a dictaturii; revolta s-a declansat la Intreprinderea de Autocamioane Brasov, printr-o greva inceputa in noaptea de 14 noiembrie, la schimbul trei si continuata a doua zi dimineata cu un mars pana in centrul orasului, in fata Consiliului judetean al PCR. Semintele revolutiei romane din 1989 au fost plantate inca de la sfarsitul anului 1986, pe masura ce muncitorii romani au inceput sa se mobilizeze impotriva politicilor economice ale liderului comunist Nicolae Ceausescu. Conflicte de munca spontane, dar limitate ca intensitate, au avut loc in centre industriale majore precum Cluj-Napoca (noiembrie 1986) si platforma Nicolina din Iasi (februarie 1987), culminand printr-o greva masiva in Brasov.
Masurile draconice luate de Ceausescu implicau reducerea consumului energetic si alimentar, precum si scaderea veniturilor lucratorilor. Desi Romania va fi ultima tara din Europa de Est care se va scutura de regimul comunist, prin Revolutia din 1989, aceasta a avut drept printre cauze volatilitatea sociala si economica a tarii de la sfarsitul anilor 80. Revolta de la Brasov din 15 noiembrie 1987 reflecta aceasta instabilitate; mai mult, a fost una din primele revolte pe scara larga impotriva regimului ceausist.
Brasovul era unul din cele mai dezvoltate centre industriale urbane, cu mai mult de 61% din forta de munca angajata in industrie. O clasa muncitoare bine pregatita se formeaza in perioada anilor 60 prin stramutarea fortata de catre guvernul comunist a mii de tarani moldoveni pentru operarea fabricilor brasovene. In anii urmatori Brasovul devine unul din cele mai puternice centre muncitoresti din tara, aici dezvoltandu-se platforme industriale mamut precum Rulmentul Brasov, IAR Ghimbav, Tractorul Brasov sau Steagul Rosu. Muncitorii din aceste uzine au fost relativ privilegiati in perioada industrializarii fortate incepute sub Ceausescu; ei beneficiau de servicii sigure, locuinte asigurate de intreprinderile la care lucrau, incadrarea in munca a sotiilor si venituri ceva mai mari decat in alte parti din tara. Prin urmare, declinul industrial din Romania si restul Europei de Est de la mijlocul anilor 80, marcat de scaderi de venituri si disponibilizari, a lovit Brasovul si lucratorii acestuia in mod special.
Gorbaciov a vizitat Romania in mai 1987 si a facut cateva aluzii la adresa politicii dure a lui Ceausescu. Cu toate acestea, dupa vizita lui Gorbaciov, nu s-a produs nici o imbunatatire a situatiei sociale si economice din Romania. Dimpotriva, in noiembrie 1987, au fost anuntate noi reduceri ale cotei de consum la electricitate si benzina. In acest mediu de prabusire economica si de imputinare dramatica a alimentelor a izbucnit revolta de la Brasov, in data de 15 noiembrie 1987. Primele proteste au inceput practic pe 14 noiembrie 1987, la Sectia 440 Matrite a intreprinderii de Autocamioane Steagul Rosu. Era zi de salariu, iar muncitorii au primit doar jumatate din bani. Pe fluturasii de salariu, in dreptul rubricii Retineri era scris cuvantul social . Fara sa fie organizati dinainte, muncitorii au decis sa nu mai lucreze, iar schimbul de noapte nici nu a pornit utilajele. Eram strungar la sectia 440 si in seara de 14 noiembrie lucram in schimbul trei. Inainte sa incepem lucrul, unul dintre colegii nostri care tinea locul maistrului, acesta fiind plecat in concediu, a venit la noi cu fluturasii de salariu. Eram vreo 16-18 oameni adunati in atelier si cand am vazut ca mi se oprisera aproape 1.000 de lei, cam jumatate din cat castigam pe atunci, am spus ca nu mai lucrez. Pur si simplu. i n-am fost singurul. Din cei 16 sau 18 cati eram acolo, toti am fost de acord sa intrerupem lucrul. Fara sa fi discutat dinainte (Gheorghe Nitescu). Oamenii au incercat sa obtina raspunsuri de la conducerea intreprinderii, insa seful de sectie din acea noapte i-a tratat cu dispret si a anuntat conducerea administrativa despre intreruperea lucrului abia la ora 5 dimineata. La ora 7.00 au sosit si muncitorii din schimbul I, asa ca starea de agitatie si protestele s-au amplificat. Muncitorii au spart geamurile sediului administrativ al uzinei, iar in jurul orei 8.00 circa patru mii de muncitori erau adunati la portile acesteia. In jurul orei 11.00 ei au luat hotararea sa mearga la sediul Comitetului Judetean de Partid, ca sa se faca ascultati. La iesirea din intreprindere, majoritatea protestatarilor ezita si se retrag, iar coloana care porneste spre Consiliul Judetean al P.
C.
R. este alcatuita din circa 400 de oameni. Initial, demonstrantii au scandat revendicari sociale: Vrem mancare si caldura! , Vrem banii nostri! ,, Vrem lumina si caldura! si Vrem paine fara cartela! . In dreptul Spitalului Judetean, ei au cantat imnul revolutiei de la 1848, Desteapta-te, romane! .
Ajungand in centrul orasului, coloanei de manifestanti i s-au alaturat mii de muncitori de la Tractorul Brasov, Hidromecanica, elevi, studenti si alti locuitori. Din acest moment, protestul s-a transformat intr-unul politic, iar oamenii au sustinut ulterior ca ar fi scandat sloganuri precum Jos Ceausescu! , Jos comunismul! , Jos dictatura! sau Jos tiranul! .15novDeja in timpul marsului, printre manifestanti s-au infiltrat membri ai Securitatii deghizati in muncitori, rolul lor fiind acela de a observa si de a retine figuri. Altii au ramas pe margine in ipostaza de spectatori, fotografiind sau chiar filmand. Ajunsa in centrul orasului, multimea a luat cu asalt cladirea Comitetului Judetean de Partid si sediul primariei, aruncand in piata portretele lui Ceausescu si alimente de la cantina Partidului, bine aprovizionata . Ziua de 15 noiembrie era una electorala, populatia fiind chemata sa valideze autoritatile locale din Brasov, rezultatele fiind hotarate deja de activul de partid.
Protestatarii furiosi au distrus mobilier, telefoane, televizoare si au spart geamuri; pentru ei, aceste obiecte apartineau comunistilor si trebuiau inlaturate sau arse. Multimea nu s-a descarcat doar asupra mobilierului, ci a agresat si membri ai nomenclaturii brasovene, inclusiv pe primarul Calancea, acesta fiind batut si fiindu-i sparta o arcada. Unul din militieni a fost batut, apoi dezbracat in pielea goala, iar uniforma i-a fost sfasiata de multime. Manifestantii au incendiat tot ce amintea de regimul comunist, iar un rug urias, alcatuit din inregistrari de propaganda si documente de partid, a ars ore bune in piata din centrul Brasovului. La...
