S-a întâmplat în 19 noiembrie…
S-a intamplat in 19 noiembrie Ziua mondiala de prevenire a abuzului asupra copiilor , initiata de organizatia internationala Woman sWorld Summit Fondation. Ziua cercetatorului si proiectantului din Romania ; se organizeaza incepand cu anul 1994, in semn de omagiu pentru citologul american de origine romana George Emil Palade.
Citologul american de origine romana George Emil Palade []The post S-a intamplat in 19 noiembrie appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 19 noiembrie was first posted on noiembrie 19, 2020 at 5:25 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.com S-a intamplat in 19 noiembrie Ziua mondiala de prevenire a abuzului asupra copiilor , initiata de organizatia internationala Woman sWorld Summit Fondation. Ziua cercetatorului si proiectantului din Romania ; se organizeaza incepand cu anul 1994, in semn de omagiu pentru citologul american de origine romana George Emil Palade.
Citologul american de origine romana George Emil Palade (19.
XI.1912-8.
X.2008) a elucidat ultrastructura celulelor; a descoperit (in 1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poarta numele), sediu al sintezei de proteine; Premiul Nobel pentru medicina pe 1974, impreuna cu belgianul Albert Claude si cu americanul de origine belgiana Christian Ren de Duve; membru de onoare din strainatate al Academiei Romane din 1975 (1975). 1377: Prima atestare a Castelului Bran, prin actul emis, la aceasta data, de Ludovic I de Anjou (1342-1382), prin care brasovenii primeau privilegiul de a ridica in trecatoarea Branului (care facea legatura dintre Transilvania si ara Romaneasca) o cetate de piatra cu propriile cheltuieli si osteneli . 1493: Cristofor Columb descopera Puerto Rico. 1665: A murit pictorul clasicist francez Nicolas Poussin (n. 1594).
Nicolas Poussin a fost cel mai important pictor francez al secolului XVII si fondatorul scolii clasice franceze. S-a format la Roma, careia ii datoreaza conceptia sa artistica, sensibilitatea si miturile sale. A plecat in Italia in 1624 si a ramas acolo timp de 16 ani. Cu exceptia celor doi ani petrecuti la curtea lui Ludovic al XIII, toata viata lui Poussin este legata de Roma. S-a nascut intr-un catun de pe malul Senei, ca fiu al unor fermieri. A inceput sa arate interes pentru arta prin 1612, cand satul sau a fost vizitat de pictorul Quentin Varin. Primele notiuni de pictura le-a capatat la Rouen si Paris, fara sa gaseasca un maestru potrivit cautarilor sale. La Roma a ajuns cu ajutorul lui Giambattista Marino, poetul de curte al Mariei de Medici, care i-a si comandat primele lucrari. Desi a facut o cariera impresionanta iin Italia, Poussin n-a traait sa-si vada opera recunoscuta in Franta, fiind acceptat de Academie la sfarsitul secolului XVII.
A murit in peninsula si a fost ingropat la San Lorenzo. 1703: Omul cu masca de fier, legendarul prizonier politic francez, moare la Bastilia. 1805: S-a nascut Ferdinand, viconte de Lesseps, diplomat si om de afaceri francez; a infiintat Compania Internationala a Canalului de Suez si a dirijat, intre anii 1859 si 1869, lucrarile de constructie ale acestuia (m. 1894). 1816: S-a nascut Andrei Muresanu, poet si ziarist, autor al poeziei Un rasunet (cunoscuta sub titlul Desteapta-te romane ). 1819: Este inaugurat Muzeul Prado din Madrid. 1828: A murit Franz Schubert, compozitor austriac (n. 1797). 1837: S-a nascut Aron Densusianu, istoric si critic literar (a fost unul dintre primii critici literari romani care s-au consacrat studierii constante a literaturii romane), poet si folclorist; unul dintre membrii marcanti ai ASTREI; membru corespondent al Societatii Academice Romane din 1877 (m. 1900) 1887: S-a nascut James Batcheller Sumner, biochimist american (Premiul Nobel pentru Chimie 1946) (d. 1955). 1900: S-a nascut scriitoarea germana Anna Seghers; in timpul nazismului a fost in exil in Franta si Mexic, apoi s-a stabilit in RDG (m. 1983).
Ana Seghers s-a nascut cu numele de Netty Reiling, la Mainz. Dupa studiile elementare si liceale, Ana Seghers a obtinut doctoratul de la Universitatea din Heidelberg cu teza Evreii si iudaismul in opera lui Rembrandt. Ana si-a ales pseudonimul Seghers din admiratie pentru pictorul flamand Hercules Seghers (1590 1638). S-a alaturat Partidului Comunist German in 1928 pentru lupta impotriva Partidul Muncitoresc German National-Socialist. In 1929,Ana a fost fondatoarea organizatiei Uniunea scriitorilor proletari revolutionari .
In 1930, a vizitat pentru prima oara Uniunea Sovietica.
Dupa venirea la putere a nazistilor, Ana Seghers a fost arestata si eliberata dupa scurt timp.
Sub regimul nazist, cartile i-au fost arse si interzise, motiv pentru care scriitoarea a fugit din Germania in Franta.
Dupa izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial si intrarea fortelor naziste in Franta, Ana Seghers s-a refugiat la Marsilia iar sotul sau a fost internat in lagarul de la Vernet.
S-au reunit abia in martie 1941, in Mexic. Ana Seghers a intemeiat clubul anti-fascist Henrich Heine . In 1942, a publicat romanul A saptea cruce, in care descrie ororile din lagarele hitleriste dinainte de razboi.
Ulterior, a publicat romanul Hotararea, prin care abordeaza problemele arzatoare ale Germaniei actuale. In 1947, Ana Seghers a revenit in Berlinul de vest iar din 1950, in Berlinul de est. Ana Seghers a fost membra fondatoare a Academiei germane de arte iar in 1952 a fost aleasa presedinta Uniunii Scriitorilor din Republica Democrata Germana. 1908, 19.
XI / 2.
XII: S-a nascut geograful Victor Tufescu; de numele sau se leaga infiintarea Colectivului de cercetari geografice al Academiei Romane, integrat apoi Institutului de Geologie-Geografie (1958); membru titular al Academiei Romane din 1992 (m. 2000). 1912: S-a nascut George Emil Palade, medic si biolog american de origine romana; a descoperit (1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poarta numele), sediu al sintezei de proteine; cercetari in domeniul organizarii structurale si functionale a celulei; Premiul Nobel pentru Medicina pe 1974, impreuna cu belgianul Albert Claude si cu americanul de origine belgiana Christian Ren de Duve; membru de onoare din strainatate al Academiei Romane din 1975. 1915: S-a nascut biochimistul american Earl W. Sutherland; descoperiri in domeniul mecanismelor de actiune a hormonilor; Premiul Nobel pentru Medicina pe 1971 (m. 1974). 1917: S-a nascut Indira Gandhi, om politic indian; presedinte al Partidului Congresul National Indian (din 1955), ministru in mai multe randuri, prim-ministru al Indiei (1966-1977, 1980-1984); fiica lui Jawaharlal Nehru, cel dintai prim-ministru al Indiei independente (m. 1984; asasinata de catre extremisti sikh). 1918, 19.
XI. / 2.
XII: Intrunirea Marelui Sfat National in sala Tribunalului din Alba Iulia; Comisia de Candidare propune ca presedinte al Marelui Sfat National pe Gh. Pop de Basesti, iar ca vicepresedinti pe episcopii Miron Cristea si Iuliu Hossu, precum si pe Teodor Mihali si Andrei Barseanu; Comisia propune, de asemenea, Guvernul provizoriu (intitulat Consiliul Dirigent), alcatuit din 15 membri (10 membri ai Partidului National Roman, 2 ai Partidului Social Democrat si 3 independenti), numiti sefi de resort; Marele Sfat National si Consiliul Dirigent si-au stabilit sediul la Sibiu. 1919: A murit Alexandru Vlahuta, scriitor si publicist; membru post-mortem al Academiei Romane din 1948 (n. 1858). 1919: S-a nascut cineastul italian Gillo Pontercorvo. Gilberto Pontecorvo, zis Gillo (n.
Pisa d.12 octombrie 2006, Roma), de specialitate chimist, este atras de gazetarie devenind, la Paris, corespondent al mai multor publicatii in limba italiana.
Debuteaza in cinematografie dupa cel de al doilea razboi mondial ca ajutor de regizor al francezului Yves All gret si, mai ales, al italianului Mario Monicelli.
In 1953 debuteaza ca regizor de film documentar, realizand mai multe filme din aceasta categorie, simultan indeplinind si insarcinarea de trimis special. Primul lui film de fictiune este mediu-metrajul Giovanna, 1955, reluat ulterior ca episod intr-un film de scheciuri realizat impreuna cu Alberto Cavalcanti, Serghei Gherasimov, Yannick Bellon et al, Die Windrose, 1957. Primul sau lung-metraj de fictiune este La grande strada azzurra, 1957, in colaborare cu Maleno Malenotti, dupa romanul lui Franco Solinas, un film bine primit de public, premiat la Festivalul International al filmului din Cehoslovacia, Karlovy Vary. Urmeaza, cu aprecieri unanime, in 1959, Kapo, un film despre lagarele de concentrare naziste.
Actrita Susan Strasberg isi interpreteaza cu sensibilitate rolul.
Kapo sunt faimosii responsabili de baraci din lagarele de concentrare naziste, recrutati dintre detinuti. Trasaturile poeticei sale, extrase clin cele mai bune filme ale sale, Kapo, stralucitul La Battaglia di Algeri (Batalia pentru Alger), 1966, si Queimada, 1969, sunt intelegerea perfecta a specificului spectacolului cinematografic, ce presupune, indiscutabil, stapanirea bazei materiale, simtul tensiunii dramatice si a ritmului.
In filmul din 1969, Queimada, reia teme clinBatalia pentru Alger.
Scaderile acestui film, dominat de interpretarea lui Marlon Brando, avindu-l ca partener pe Renato Salvatori, sunt didacticismul si lungirile narative.
A colaborat constant cu scriitorul si scenaristul Franco Solinas. Gillo Pontecorvo ramane insa in istoria cinematografiei cu filmul Batalia pentru Alger, premiul Leul de aur, Mostra di Venetia, premiul de prestigiu Nastri d Argento pentru Cel mai bun film, Cea mai buna fotografie si Cea mai buna productie, si Premiul Fipresci. 1921: S-a nascut pianistul elvetian de origine maghiara Anda G za (m. 1976) Concursul G za Anda (Concours G za Anda) este un concurs international de pian, care are loc odata la trei ani in Z rich, Elvetia.
A fost fondat in 1979, la trei ani dupa moartea pianistului maghiar G za Anda, in memoria acestuia de catre Hortense Anda-B hrle, fosta lui sotie. Concursul isi propune sa descopere si sa promoveze talente tinere care pot continua arta lui G za Anda.
Fundatia G za Anda ii asigura invingatorului timp de trei ani restituirea costurilor administrative a pana la 200 de concerte. 1921: S-a nascut prozatorul si istoricul literar Dinu Pillat; fiul poetului Ion Pillat; arestat in 1959, judecat in lotul C. Noica-Pillat , condamnat la 25 de ani de munca silnica, eliberat in 1964 (anul amnistierii generale a detinutilor politici din R.
P.
R.) (m. 1975). 1922: A murit Ioan Scarlatescu, pianist, compozitor si pedagog (n. 1872). 1923: S-a nascut Monica Lovinescu, critic literar si eseist; in 1947 a plecat cu o bursa a Guvernului francez la Paris, unde a cerut azil politic in primele zile ale anului urmator; incepand din 1962 a colaborat la postul de radio Europa Libera (m. 2008).
Monica Lovinescu a fost fiica criticului literar Eugen Lovinescu si a profesoarei Ecaterina Lovinescu Balacioiu si verisoara prozatorului Anton Holban, a scriitorului Vasile Lovinescu si a dramaturgului Horia Lovinescu. A fost casatorita cu poetul, publicistul si omul de radio Virgil Ierunca. A obtinut licentta in Litere in 1946, la Universitatea din Bucuresti. La varsta de opt ani (1931) publica un basm in revista Dimineata copiilor , iar la varsta 15 ani apar nuvele si schite in revistele Vremea si Kalende (sub pseudonimul Ioana Tautu). Dupa moartea lui Eugen Lovinescu, in 1943, publica sub propriul nume romanul In contratimp in Revista Fundatiilor Regale , iar dupa razboi scrie critica teatrala in ziarul Democratia .
Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, in septembrie...
Citologul american de origine romana George Emil Palade []The post S-a intamplat in 19 noiembrie appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 19 noiembrie was first posted on noiembrie 19, 2020 at 5:25 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.com S-a intamplat in 19 noiembrie Ziua mondiala de prevenire a abuzului asupra copiilor , initiata de organizatia internationala Woman sWorld Summit Fondation. Ziua cercetatorului si proiectantului din Romania ; se organizeaza incepand cu anul 1994, in semn de omagiu pentru citologul american de origine romana George Emil Palade.
Citologul american de origine romana George Emil Palade (19.
XI.1912-8.
X.2008) a elucidat ultrastructura celulelor; a descoperit (in 1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poarta numele), sediu al sintezei de proteine; Premiul Nobel pentru medicina pe 1974, impreuna cu belgianul Albert Claude si cu americanul de origine belgiana Christian Ren de Duve; membru de onoare din strainatate al Academiei Romane din 1975 (1975). 1377: Prima atestare a Castelului Bran, prin actul emis, la aceasta data, de Ludovic I de Anjou (1342-1382), prin care brasovenii primeau privilegiul de a ridica in trecatoarea Branului (care facea legatura dintre Transilvania si ara Romaneasca) o cetate de piatra cu propriile cheltuieli si osteneli . 1493: Cristofor Columb descopera Puerto Rico. 1665: A murit pictorul clasicist francez Nicolas Poussin (n. 1594).
Nicolas Poussin a fost cel mai important pictor francez al secolului XVII si fondatorul scolii clasice franceze. S-a format la Roma, careia ii datoreaza conceptia sa artistica, sensibilitatea si miturile sale. A plecat in Italia in 1624 si a ramas acolo timp de 16 ani. Cu exceptia celor doi ani petrecuti la curtea lui Ludovic al XIII, toata viata lui Poussin este legata de Roma. S-a nascut intr-un catun de pe malul Senei, ca fiu al unor fermieri. A inceput sa arate interes pentru arta prin 1612, cand satul sau a fost vizitat de pictorul Quentin Varin. Primele notiuni de pictura le-a capatat la Rouen si Paris, fara sa gaseasca un maestru potrivit cautarilor sale. La Roma a ajuns cu ajutorul lui Giambattista Marino, poetul de curte al Mariei de Medici, care i-a si comandat primele lucrari. Desi a facut o cariera impresionanta iin Italia, Poussin n-a traait sa-si vada opera recunoscuta in Franta, fiind acceptat de Academie la sfarsitul secolului XVII.
A murit in peninsula si a fost ingropat la San Lorenzo. 1703: Omul cu masca de fier, legendarul prizonier politic francez, moare la Bastilia. 1805: S-a nascut Ferdinand, viconte de Lesseps, diplomat si om de afaceri francez; a infiintat Compania Internationala a Canalului de Suez si a dirijat, intre anii 1859 si 1869, lucrarile de constructie ale acestuia (m. 1894). 1816: S-a nascut Andrei Muresanu, poet si ziarist, autor al poeziei Un rasunet (cunoscuta sub titlul Desteapta-te romane ). 1819: Este inaugurat Muzeul Prado din Madrid. 1828: A murit Franz Schubert, compozitor austriac (n. 1797). 1837: S-a nascut Aron Densusianu, istoric si critic literar (a fost unul dintre primii critici literari romani care s-au consacrat studierii constante a literaturii romane), poet si folclorist; unul dintre membrii marcanti ai ASTREI; membru corespondent al Societatii Academice Romane din 1877 (m. 1900) 1887: S-a nascut James Batcheller Sumner, biochimist american (Premiul Nobel pentru Chimie 1946) (d. 1955). 1900: S-a nascut scriitoarea germana Anna Seghers; in timpul nazismului a fost in exil in Franta si Mexic, apoi s-a stabilit in RDG (m. 1983).
Ana Seghers s-a nascut cu numele de Netty Reiling, la Mainz. Dupa studiile elementare si liceale, Ana Seghers a obtinut doctoratul de la Universitatea din Heidelberg cu teza Evreii si iudaismul in opera lui Rembrandt. Ana si-a ales pseudonimul Seghers din admiratie pentru pictorul flamand Hercules Seghers (1590 1638). S-a alaturat Partidului Comunist German in 1928 pentru lupta impotriva Partidul Muncitoresc German National-Socialist. In 1929,Ana a fost fondatoarea organizatiei Uniunea scriitorilor proletari revolutionari .
In 1930, a vizitat pentru prima oara Uniunea Sovietica.
Dupa venirea la putere a nazistilor, Ana Seghers a fost arestata si eliberata dupa scurt timp.
Sub regimul nazist, cartile i-au fost arse si interzise, motiv pentru care scriitoarea a fugit din Germania in Franta.
Dupa izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial si intrarea fortelor naziste in Franta, Ana Seghers s-a refugiat la Marsilia iar sotul sau a fost internat in lagarul de la Vernet.
S-au reunit abia in martie 1941, in Mexic. Ana Seghers a intemeiat clubul anti-fascist Henrich Heine . In 1942, a publicat romanul A saptea cruce, in care descrie ororile din lagarele hitleriste dinainte de razboi.
Ulterior, a publicat romanul Hotararea, prin care abordeaza problemele arzatoare ale Germaniei actuale. In 1947, Ana Seghers a revenit in Berlinul de vest iar din 1950, in Berlinul de est. Ana Seghers a fost membra fondatoare a Academiei germane de arte iar in 1952 a fost aleasa presedinta Uniunii Scriitorilor din Republica Democrata Germana. 1908, 19.
XI / 2.
XII: S-a nascut geograful Victor Tufescu; de numele sau se leaga infiintarea Colectivului de cercetari geografice al Academiei Romane, integrat apoi Institutului de Geologie-Geografie (1958); membru titular al Academiei Romane din 1992 (m. 2000). 1912: S-a nascut George Emil Palade, medic si biolog american de origine romana; a descoperit (1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poarta numele), sediu al sintezei de proteine; cercetari in domeniul organizarii structurale si functionale a celulei; Premiul Nobel pentru Medicina pe 1974, impreuna cu belgianul Albert Claude si cu americanul de origine belgiana Christian Ren de Duve; membru de onoare din strainatate al Academiei Romane din 1975. 1915: S-a nascut biochimistul american Earl W. Sutherland; descoperiri in domeniul mecanismelor de actiune a hormonilor; Premiul Nobel pentru Medicina pe 1971 (m. 1974). 1917: S-a nascut Indira Gandhi, om politic indian; presedinte al Partidului Congresul National Indian (din 1955), ministru in mai multe randuri, prim-ministru al Indiei (1966-1977, 1980-1984); fiica lui Jawaharlal Nehru, cel dintai prim-ministru al Indiei independente (m. 1984; asasinata de catre extremisti sikh). 1918, 19.
XI. / 2.
XII: Intrunirea Marelui Sfat National in sala Tribunalului din Alba Iulia; Comisia de Candidare propune ca presedinte al Marelui Sfat National pe Gh. Pop de Basesti, iar ca vicepresedinti pe episcopii Miron Cristea si Iuliu Hossu, precum si pe Teodor Mihali si Andrei Barseanu; Comisia propune, de asemenea, Guvernul provizoriu (intitulat Consiliul Dirigent), alcatuit din 15 membri (10 membri ai Partidului National Roman, 2 ai Partidului Social Democrat si 3 independenti), numiti sefi de resort; Marele Sfat National si Consiliul Dirigent si-au stabilit sediul la Sibiu. 1919: A murit Alexandru Vlahuta, scriitor si publicist; membru post-mortem al Academiei Romane din 1948 (n. 1858). 1919: S-a nascut cineastul italian Gillo Pontercorvo. Gilberto Pontecorvo, zis Gillo (n.
Pisa d.12 octombrie 2006, Roma), de specialitate chimist, este atras de gazetarie devenind, la Paris, corespondent al mai multor publicatii in limba italiana.
Debuteaza in cinematografie dupa cel de al doilea razboi mondial ca ajutor de regizor al francezului Yves All gret si, mai ales, al italianului Mario Monicelli.
In 1953 debuteaza ca regizor de film documentar, realizand mai multe filme din aceasta categorie, simultan indeplinind si insarcinarea de trimis special. Primul lui film de fictiune este mediu-metrajul Giovanna, 1955, reluat ulterior ca episod intr-un film de scheciuri realizat impreuna cu Alberto Cavalcanti, Serghei Gherasimov, Yannick Bellon et al, Die Windrose, 1957. Primul sau lung-metraj de fictiune este La grande strada azzurra, 1957, in colaborare cu Maleno Malenotti, dupa romanul lui Franco Solinas, un film bine primit de public, premiat la Festivalul International al filmului din Cehoslovacia, Karlovy Vary. Urmeaza, cu aprecieri unanime, in 1959, Kapo, un film despre lagarele de concentrare naziste.
Actrita Susan Strasberg isi interpreteaza cu sensibilitate rolul.
Kapo sunt faimosii responsabili de baraci din lagarele de concentrare naziste, recrutati dintre detinuti. Trasaturile poeticei sale, extrase clin cele mai bune filme ale sale, Kapo, stralucitul La Battaglia di Algeri (Batalia pentru Alger), 1966, si Queimada, 1969, sunt intelegerea perfecta a specificului spectacolului cinematografic, ce presupune, indiscutabil, stapanirea bazei materiale, simtul tensiunii dramatice si a ritmului.
In filmul din 1969, Queimada, reia teme clinBatalia pentru Alger.
Scaderile acestui film, dominat de interpretarea lui Marlon Brando, avindu-l ca partener pe Renato Salvatori, sunt didacticismul si lungirile narative.
A colaborat constant cu scriitorul si scenaristul Franco Solinas. Gillo Pontecorvo ramane insa in istoria cinematografiei cu filmul Batalia pentru Alger, premiul Leul de aur, Mostra di Venetia, premiul de prestigiu Nastri d Argento pentru Cel mai bun film, Cea mai buna fotografie si Cea mai buna productie, si Premiul Fipresci. 1921: S-a nascut pianistul elvetian de origine maghiara Anda G za (m. 1976) Concursul G za Anda (Concours G za Anda) este un concurs international de pian, care are loc odata la trei ani in Z rich, Elvetia.
A fost fondat in 1979, la trei ani dupa moartea pianistului maghiar G za Anda, in memoria acestuia de catre Hortense Anda-B hrle, fosta lui sotie. Concursul isi propune sa descopere si sa promoveze talente tinere care pot continua arta lui G za Anda.
Fundatia G za Anda ii asigura invingatorului timp de trei ani restituirea costurilor administrative a pana la 200 de concerte. 1921: S-a nascut prozatorul si istoricul literar Dinu Pillat; fiul poetului Ion Pillat; arestat in 1959, judecat in lotul C. Noica-Pillat , condamnat la 25 de ani de munca silnica, eliberat in 1964 (anul amnistierii generale a detinutilor politici din R.
P.
R.) (m. 1975). 1922: A murit Ioan Scarlatescu, pianist, compozitor si pedagog (n. 1872). 1923: S-a nascut Monica Lovinescu, critic literar si eseist; in 1947 a plecat cu o bursa a Guvernului francez la Paris, unde a cerut azil politic in primele zile ale anului urmator; incepand din 1962 a colaborat la postul de radio Europa Libera (m. 2008).
Monica Lovinescu a fost fiica criticului literar Eugen Lovinescu si a profesoarei Ecaterina Lovinescu Balacioiu si verisoara prozatorului Anton Holban, a scriitorului Vasile Lovinescu si a dramaturgului Horia Lovinescu. A fost casatorita cu poetul, publicistul si omul de radio Virgil Ierunca. A obtinut licentta in Litere in 1946, la Universitatea din Bucuresti. La varsta de opt ani (1931) publica un basm in revista Dimineata copiilor , iar la varsta 15 ani apar nuvele si schite in revistele Vremea si Kalende (sub pseudonimul Ioana Tautu). Dupa moartea lui Eugen Lovinescu, in 1943, publica sub propriul nume romanul In contratimp in Revista Fundatiilor Regale , iar dupa razboi scrie critica teatrala in ziarul Democratia .
Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, in septembrie...
