S-a întâmplat în 19 februarie 1878, 19.II / 3.III
S-a intamplat in 19 februarie 1878, 19.
II / 3.
III: Prin semnarea Tratatului de pace ruso-turc de la San Stefano, s-a incheiat razboiul ruso-romano-turc (1877-1878). La 19 februarie/3 martie 1878, la San-Stefano, a fost incheiat tratatul de pace ruso-turc, potrivit caruia Romania, Serbia si Muntenegru au devenit tari independente, iar Bulgaria un mare principat autonom.
Rusia []The post S-a intamplat in 19 februarie 1878, 19.
II / 3.
III appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 19 februarie 1878, 19.
II / 3.
III was first posted on februarie 19, 2021 at 12:38 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 19 februarie 1878, 19.
II / 3.
III: Prin semnarea Tratatului de pace ruso-turc de la San Stefano, s-a incheiat razboiul ruso-romano-turc (1877-1878). La 19 februarie/3 martie 1878, la San-Stefano, a fost incheiat tratatul de pace ruso-turc, potrivit caruia Romania, Serbia si Muntenegru au devenit tari independente, iar Bulgaria un mare principat autonom.
Rusia a primit Dobrogea, care in perioada pre-otomana fusese in componenta Tarii Romanesti.
In acest mod, Rusia a incalcat grav Conventia romano-rusa din 16 aprilie 1877 despre inviolabilitatea integritatii teritoriale a Romaniei.
Peste un an, pe 13 iulie 1878, rusii au cedat Dobrogea in schimbul unui alt pamant romanesc Basarabia de Sud, formata din judetele Cahul, Bolgrad si Ismail. Despre incalcarea de catre St.
Petersburg a Conventiei romano-ruse din 1877, Mihai Eminescu scria ca: Rusia niciodata nu se simte legata prin cuvinte, in dosul carora nu sunt destule baionete.
Singura garantie, ce le mai ramanea romanilor, era vointa puterilor europene ca Basarabia de Sud sa ramana in posesiunea statului roman .
In acelasi timp, Austro-Ungaria era nemultumita de faptul ca, in componenta Bulgariei, au fost incluse mai multe regiuni, ceea ce contravenea prevederilor Tratatului de la Budapesta din 3/15 ianuarie 1877, care interzicea crearea unui mare stat slav in Balcani. Mai mult, intr-o perioada scurta de timp, Bulgaria urma sa devina o simpla gubernie ruseasca in coasta Stramtorilor, la care Petersburgul ravnea de mai multe secole.
Ingrijorarile Austro-Ungariei se refereau si la faptul ca Bosnia si Hertegovina deveneau o regiune autonoma. In Romania, nemultumirea era exprimata deschis si la diferite nivele. Opinia publica si legislativul au respins prevederea Tratatului de la San-Stefano cu privire la reocuparea celor trei judete de catre Imperiul rus.
Insa Petersburgul califica protestele romanesti ca pe o insulta la adresa sa:Votul Camerelor din Parlamentul Roman e privit ca o ofensa directa fata de imparat si ca un act de dusmanie fata de Rusia . Cu toate astea, autoritatile romane ramaneau ferm pe pozitiile lor.
Tarul Alexandru al II-lea, care amenintase cu ocuparea tarii si dezarmarea armatei romane, a primit raspunsul cuvenit din partea domnitorului Carol I:Armata care s-a luptat la Plevna va putea fi zdrobita, dar nu va reusi nimeni niciodata sa o dezarmeze .
Romanii contau mult pe sustinerea Marilor Puteri.
In opinia lui Eminescu, problemele Romaniei erau si problemele statelor continentului.
Daca puterile europene ar sacrifica interesele Romaniei, ar nesocoti interesele proprii , scria Mihai Eminescu. El avea in vedere ca spatiul romanesc constituia un zid in calea inaintarii Imperiului rus spre Stramtori, care erau importante si pentru alte tari europene.
Iar fiecare bucata din aceasta constructie naturala slabea capacitatea ei de rezistenta. Marile Puteri au profitat de criticile aduse de Austro-Ungaria si Romania cu privire la Tratatul de la San-Stefano si au cerut convocarea unui congres international. Frica Rusiei de un nou razboi cu mai marii Europei, dupa cum s-a intamplat cu mai mult de doua decenii inainte, in Crimeea, a facut-o sa accepte convocarea unui congres la Berlin. La acest congres au participat Anglia, Austro-Ungaria, Franta, Germania, Italia, Rusia si Imperiul Otoman. In ciuda pozitiei Marii Britanii si a Frantei, Rusia a respins cererea de participare la Congres a celor trei tari din sud-estul european, care pe parcursul crizei orientale din 1875-1878 au luat parte la lupta impotriva Imperiului Otoman. Conducatorul delegatiei ruse, Gorceakov, a declarat...
II / 3.
III: Prin semnarea Tratatului de pace ruso-turc de la San Stefano, s-a incheiat razboiul ruso-romano-turc (1877-1878). La 19 februarie/3 martie 1878, la San-Stefano, a fost incheiat tratatul de pace ruso-turc, potrivit caruia Romania, Serbia si Muntenegru au devenit tari independente, iar Bulgaria un mare principat autonom.
Rusia []The post S-a intamplat in 19 februarie 1878, 19.
II / 3.
III appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 19 februarie 1878, 19.
II / 3.
III was first posted on februarie 19, 2021 at 12:38 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 19 februarie 1878, 19.
II / 3.
III: Prin semnarea Tratatului de pace ruso-turc de la San Stefano, s-a incheiat razboiul ruso-romano-turc (1877-1878). La 19 februarie/3 martie 1878, la San-Stefano, a fost incheiat tratatul de pace ruso-turc, potrivit caruia Romania, Serbia si Muntenegru au devenit tari independente, iar Bulgaria un mare principat autonom.
Rusia a primit Dobrogea, care in perioada pre-otomana fusese in componenta Tarii Romanesti.
In acest mod, Rusia a incalcat grav Conventia romano-rusa din 16 aprilie 1877 despre inviolabilitatea integritatii teritoriale a Romaniei.
Peste un an, pe 13 iulie 1878, rusii au cedat Dobrogea in schimbul unui alt pamant romanesc Basarabia de Sud, formata din judetele Cahul, Bolgrad si Ismail. Despre incalcarea de catre St.
Petersburg a Conventiei romano-ruse din 1877, Mihai Eminescu scria ca: Rusia niciodata nu se simte legata prin cuvinte, in dosul carora nu sunt destule baionete.
Singura garantie, ce le mai ramanea romanilor, era vointa puterilor europene ca Basarabia de Sud sa ramana in posesiunea statului roman .
In acelasi timp, Austro-Ungaria era nemultumita de faptul ca, in componenta Bulgariei, au fost incluse mai multe regiuni, ceea ce contravenea prevederilor Tratatului de la Budapesta din 3/15 ianuarie 1877, care interzicea crearea unui mare stat slav in Balcani. Mai mult, intr-o perioada scurta de timp, Bulgaria urma sa devina o simpla gubernie ruseasca in coasta Stramtorilor, la care Petersburgul ravnea de mai multe secole.
Ingrijorarile Austro-Ungariei se refereau si la faptul ca Bosnia si Hertegovina deveneau o regiune autonoma. In Romania, nemultumirea era exprimata deschis si la diferite nivele. Opinia publica si legislativul au respins prevederea Tratatului de la San-Stefano cu privire la reocuparea celor trei judete de catre Imperiul rus.
Insa Petersburgul califica protestele romanesti ca pe o insulta la adresa sa:Votul Camerelor din Parlamentul Roman e privit ca o ofensa directa fata de imparat si ca un act de dusmanie fata de Rusia . Cu toate astea, autoritatile romane ramaneau ferm pe pozitiile lor.
Tarul Alexandru al II-lea, care amenintase cu ocuparea tarii si dezarmarea armatei romane, a primit raspunsul cuvenit din partea domnitorului Carol I:Armata care s-a luptat la Plevna va putea fi zdrobita, dar nu va reusi nimeni niciodata sa o dezarmeze .
Romanii contau mult pe sustinerea Marilor Puteri.
In opinia lui Eminescu, problemele Romaniei erau si problemele statelor continentului.
Daca puterile europene ar sacrifica interesele Romaniei, ar nesocoti interesele proprii , scria Mihai Eminescu. El avea in vedere ca spatiul romanesc constituia un zid in calea inaintarii Imperiului rus spre Stramtori, care erau importante si pentru alte tari europene.
Iar fiecare bucata din aceasta constructie naturala slabea capacitatea ei de rezistenta. Marile Puteri au profitat de criticile aduse de Austro-Ungaria si Romania cu privire la Tratatul de la San-Stefano si au cerut convocarea unui congres international. Frica Rusiei de un nou razboi cu mai marii Europei, dupa cum s-a intamplat cu mai mult de doua decenii inainte, in Crimeea, a facut-o sa accepte convocarea unui congres la Berlin. La acest congres au participat Anglia, Austro-Ungaria, Franta, Germania, Italia, Rusia si Imperiul Otoman. In ciuda pozitiei Marii Britanii si a Frantei, Rusia a respins cererea de participare la Congres a celor trei tari din sud-estul european, care pe parcursul crizei orientale din 1875-1878 au luat parte la lupta impotriva Imperiului Otoman. Conducatorul delegatiei ruse, Gorceakov, a declarat...
