S-a intamplat in 19 februarie 1876, 19.

II / 2.

III: S-a nascut sculptorul Constantin Brancusi, personalitate marcanta a artei secolului XX. Constantin Brancusi (n. Hobita, Gorj d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor roman cu contributii covarsitoare la innoirea limbajului si viziunii plastice in sculptura contemporana. Constantin Brancusi a fost ales postum membru []The post S-a intamplat in 19 februarie 1876, 19.

II / 2.

III appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 19 februarie 1876, 19.

II / 2.

III was first posted on februarie 19, 2021 at 12:08 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 19 februarie 1876, 19.

II / 2.

III: S-a nascut sculptorul Constantin Brancusi, personalitate marcanta a artei secolului XX. Constantin Brancusi (n. Hobita, Gorj d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor roman cu contributii covarsitoare la innoirea limbajului si viziunii plastice in sculptura contemporana. Constantin Brancusi a fost ales postum membru al Academiei Romane. Constantin Brancusi s-a nascut la 19 februarie 1876 in satul Hobita, comuna Pestisani, din judetul Gorj, intr-o casa construita in intregime din lemn.

Era cel de-al saselea copil al lugarului C. Brancusi. Imaginea satului natal a fost pastrata cu sfintenie de marele artist, marturisind ca nu as fi fost nimic si nu as fi daltuit nimic fara Hobita, fara portile si fantanile ei, care au insemnat, pentru mine, o adevarata Academie de Belle-Arte. Dupa mama sa, Maria a lui Nicolae Radu din Hobita Gorjului, Brancusi era strans legat de biserica, deoarece stramosii lui fusesera slujitori la sfintele altare, printr-o descendenta de mai bine de 200 de ani. Mama si-a dorit foarte mult ca fiul ei sa devina preot in satul natal, neapucand insa sa-si vada feciorul propovaduind Cuvantul Evangheliei si gospodar de frunte, la casa lui, inconjurat de copii, asa cum era obiceiul in viata taranului roman. Doi dintre stramosii marelui artist, doi preoti vaduvi, care mai tarziu au imbracat schima monahala sub numele de Ilie si Cleopa, au ctitorit Schitul Locurele, de langa Manastirea Lainici din judetul Gorj. Nu a avut urmasi, refuzand sa se casatoreasca pentru a-si pastra deplina libertate de actiune si de creatie. A avut, in schimb, fii spirituali, care i-au dus in cele patru vanturi zestrea artistica si spiritual . Marele artist isi incepe cursurile primare la Hobita si le incheie la Bradiceni.

Temperament iscoditor si nelinistit, stapanit de o puternica dorinta de independenta, pleaca foarte de timpuriu de acasa.

Avand doar 7 ani, parintii l-au gasit fugit in lume, la Targu Jiu, unde se angajase la o boiangerie, si ca ucenic la o tamplarie. La numai 13 ani (1893), vine la Craiova, angajandu-se la pravalia vestitului negustor Ion Zamfirescu, in a carui casa este gazduit pe perioada studiilor. Aici, in putinele clipe de ragaz pe care le avea la dispozitie, reuseste sa ciopleasca, dintr-o ladita de portocale, o vioara, la care, dupa ce-i pune cele patru strune, canta cu indemanare. La pravalia lui Zamfirescu isi castiga primii admiratori, la indemnul carora, in toamna anului 1894, se inscrie la coala de Arte si Meserii din oras. Domeniul pe care se specializeaza este sculptura lemnului (din aceasta perioada dateaza cateva sculpturi din lemn: o caseta, un dulap, doua rame in stil rococo, dupa moda vieneza a timpului). In timpul studiilor este sustinut financiar de epitropia Bisericii Madona Dudu din Craiova si in special de Toma Marocneanu, unchiul lui Nicolae Titulescu si epitrop al Bisericii Madona, care locuia nu departe de coala de Arte si Meserii unde l-a remarcat. Singura conditie era aceea de a canta in strana bisericii, el avand o voce foarte frumoasa.

Intalnirea cu aceasta scoala si cu cetatea Baniei o va numi, metaforic, Minunea intaie a vietii mele. La Hobita, in Gorj, m-am nascut, dar la Craiova, pentru a doua oara. In anul 1898, termina cu succes cursurile colii de Arte si Meserii si se indreapta catre coala Nationala de Arte Frumoase din Bucuresti. Pasiunea sa pentru muzica nu se stinge nici in timpul facultatii, el fiind pentru o perioada membru al corului Carmen, condus de D. G. Chirescu. In timpul studentiei la Bucuresti il are ca profesor pe Ion Georgescu, iar printre colegii sai s-au numarat: Fritz Stork, Dimitrie Mircea, Gh. Tudor. O duce destul de greu, iar putinii bani pe care-i mosteneste din vanzarea partii sale de mostenire de la Hobita ii foloseste pentru inscrierea la scoala. Este nevoit sa se angajeze lucrand dupa cursuri ca spalator de vase la o braserie situata pe strada Campineanu. Student sarguincios si disciplinat, a atras atentia profesorului sau, care l-a remarcat, apreciindu-l pentru talentul sau deosebit. Printre lucrarile din timpul...