S-a intamplat in 19 februarie 1864: S-a nascut, la Falticeni, jud. Suceava, Artur Gorovei, folclorist si etnograf roman.

Va trece in lumea umbrelor la 19 martie 1951, la Bucuresti. A fost folklorist, intemeietor de reviste,poet si prozator.

Tatal sau, Petru Gorovei, nascut in 1831, a fost urmasul altor Gorovei cu preocupari culturale relevante. In 1748, Ioan Gorovei, []The post S-a intamplat in 19 februarie 1864 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 19 februarie 1864 was first posted on februarie 19, 2021 at 12:06 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 19 februarie 1864: S-a nascut, la Falticeni, jud. Suceava, Artur Gorovei, folclorist si etnograf roman.

Va trece in lumea umbrelor la 19 martie 1951, la Bucuresti. A fost folklorist, intemeietor de reviste,poet si prozator.

Tatal sau, Petru Gorovei, nascut in 1831, a fost urmasul altor Gorovei cu preocupari culturale relevante. In 1748, Ioan Gorovei, capitan de Dorohoi, devine ctitorul manastirii Gorovei, iar pe la 1829, un alt Ion Gorovei, de la Icsesti, se impune ca traducator. Cu o ascendenta genealogica si mai bogata, care merge pana la anul 1000, remarcam pe mama sa, Maria, nascuta Bors in anul 1836. Fiul lor, Artur Gorovei, urmeaza prima clasa primara la Radauti, iar din anul 1873, la Falticeni, urmatoarele clase primare si gimnaziul.

Liceul il face la Iasi, primul an la Facultatea de Drept din Bucuresti, dupa care urmatorii ani la Iasi, unde, in 1890, isi va lua si licenta in Drept. Tanarul magistrat este numit mai intai profesor superior la Barlad, apoi ajutor de judecator si judecator la Pascani, in anul 1891, avocat la Falticeni, din decembrie acelasi an, judecator la Brosteni, din anul 1905, din nou avocat la Falticeni, procuror la Ramnicu-Sarat si prefect al judetului Suceava, apoi, intre 1909 si 1911, inspector agricol, dupa care se consacra in exclusivitate cercetarii folclorului si istoriei tarii.

S-a casatorit cu Elena, nascuta Vasescu, in 1872. Impreuna au dat nastere unui fiu, Sorin, viitorul profesor de matematici de la liceul din Falticeni si tatal lui tefan S. Gorovei. In 28 mai 1915 Artur Gorovei devine membru corespondent, iar din 25 mai 1940, membru de onoare al Academiei Romane. Prezicerea unor prieteni ai tatalui sau, cum ca Artur va face cariera carturareasca, a inceput sa se concretizeze inca din anii de gimnaziu, cand scoate revista Ecoul Carpatilor (1878), iar un an mai tarziu, antarul, o revista umoristica si polemica.

Ajuns la Iasi, indemnat si de varul sau, Eugen Teodorinii, redacteaza in 1884 Revista populara, pentru care cei doi veri nu se puteau plange de lipsa materialelor. Numai Artur Gorovei avea 1.700 versuri, poezie lirica, apoi poezii populare, indeosebi cimilituri culese de el insusi pe care le va utiliza mai tarziu in lucrarea Cimiliturile romanilor , editata de Academie.

Revenind definitiv in Falticeni, se va integra total miscarii culturale de aici, legand prietenii memorabile si promovand noi initiative privind cercetarea si raspandirea valorilor culturale. Astfel, in anul 1901, impreuna cu George Tutoveanu, dr. Rossignon, N. Stamati si D. Zaharescu, infiinteaza societatea Cultura, care, in principal, isi propunea sa organizeze sezatori literare si conferinte publice.

Intre 15 noiembrie 1907 si 1 octombrie 1909, impreuna cu Sadoveanu, editeaza...