Aducerea darurilor
Buna cuviint ne indeamn ca, atunci cand mergem la cineva, s nu ne ducem cu mana goal ci cu un dar. Darul, cand este f cut cu inima curat , ne reprezint , poart in el ceva din noi, si ne ajut s ne deschidem c tre cel c ruia il d ruim. Primind in schimbul unui dar un alt dar, []Buna cuviint ne indeamn ca, atunci cand mergem la cineva, s nu ne ducem cu mana goal ci cu un dar. Darul, cand este f cut cu inima curat , ne reprezint , poart in el ceva din noi, si ne ajut s ne deschidem c tre cel c ruia il d ruim. Primind in schimbul unui dar un alt dar, f cut cu aceeasi sinceritate, se realizeaz cu adev rat comuniunea dintre cei care d ruiesc.
Darurile noastre la Sfanta Liturghie sunt painea si vinulSfanta Liturghie reprezint intalnirea noastr cu Dumnezeu. De aceea este firesc ca, adunandu-ne in Biseric , s -I aducem lui Dumnezeu darurile noastre pentru ca, apoi, in cadrul Sfintei Liturghii, s primim, la randul nostru, de la Dumnezeu o multime de daruri, culminand cu insusi Trupul si Sangele Lui, si s intr m astfel in comuniune deplin cu El. Darurile noastre la Sfanta Liturghie sunt painea si vinul, dup cum ne-a inv tat insusi Mantuitorul Iisus Hristos la Cina cea de Tain (Matei 26, 26-29).
Painea si vinul ne simbolizeaz viataPainea si vinul au o semnificatie adanc . Ele sunt alimente esentiale, proprii omului. Sunt proprii omului deoarece nu sunt luate ca atare din natur , ci obtinerea lor necesit un efort special de prelucrare. Sunt alimente esentiale pentru c ne intretin si ne bucur viata biologic si, de aceea, ca imagine a intregii hrane, ne si simbolizeaz viata. Asadar, aducand paine si vin la Sfanta Liturghie noi aducem si ii d ruim lui Dumnezeu propria noastr viat , ne d ruim pe noi insine si aceasta este cel mai pretios dar pe care-l putem face. Vrei s afli, spune Fericitul Augustin, ce anume ai putea s oferi lui Dumnezeu pentru tine?: ofer -te pe tine insuti. C ci ce cere de la tine Domnul dac nu pe tine insuti? Pentru c in toat creatia de pe p mant n-a f cut nimic mai bun decat pe tine . Sfantul Nicolae Cabasila subliniaz c viata noastr este cel mai potrivit dar pe care-l putem face la Sfanta Liturghie, pentru c darul ce-l primim in schimb este tot viat . Ii d m lui Hristos painea si vinul menite s se prefac in trupul nostru p mantesc ca s ne intoarc painea si vinul pref cute in Trupul si Sangele Lui. In schimbul vietii vremelnice noi dobandim viata vesnic , insusi Trupul si Sangele Mantuitorului.
Prin actul nostru de d ruire recunoastem c viata cea adev rat este la Dumnezeu.
Painea, ca imagine a intregii hrane, nu are viat in sine, pentru c Dumnezeu, si nu caloriile, este principiul vietii. In lumea c zut diavolul a reusit ins s acrediteze ideea c omul tr ieste numai cu paine f cand aceast minciun un adev r de la sine inteles care nu mai poate fi pus in discutie, fundamentul intregii noastre viziuni asupra lumii, al stiintei. medicinii si poate chiar al religiei . Aceasta este, de altfel, prima dintre ispitele pe care diavolul o adreseaz lui Iisus, in pustiu (Mc. 4,3, Lc. 4,3). Dar Mantuitorul d ram aceast am gire a diavolului inc de la inceputul propov duirii Sale, ar tand c : Nu numai cu paine va tr i omul ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu (Mt. 4,4; Lc. 4,4). Iar Cuvantul lui Dumnezeu este Logosul divin, Fiul lui Dumnezeu. Hrana in sine este moart si pentru cine crede c aceasta este sursa vietii si o primeste separat de Dumnezeu, mancarea este de fapt o comuniune cu moartea.
Asadar, Dumnezeu este sursa vietii si, de aceea, painea cea adev rat care se pogoar din cer si d viat lumii (In 6,33) este insusi Hristos. El Insusi se numeste pe sine Painea vietii (In 6,35) pentru c este Cel ce ne tine in viat si ne d ruieste viata cea adev rat . Dumnezeu ne-a dat viata vesnic si aceast viat este in Fiul S u (I In V,11). Rug ciunea punerii inainte din randuiala Proscomidiei exprim acelasi adev r cand il numeste pe Hristos: painea cea cereasc , hrana a toat lumea . Painea fireasc este, de fapt, numai o imagine a Painii Vietii, a lui Hristos care este hrana cea adev rat ce ne tine in viat . Dependenta noastr de painea fireasc ne descoper faptul c nu avem viata prin noi insine, ci o primim din afar ,...
Darurile noastre la Sfanta Liturghie sunt painea si vinulSfanta Liturghie reprezint intalnirea noastr cu Dumnezeu. De aceea este firesc ca, adunandu-ne in Biseric , s -I aducem lui Dumnezeu darurile noastre pentru ca, apoi, in cadrul Sfintei Liturghii, s primim, la randul nostru, de la Dumnezeu o multime de daruri, culminand cu insusi Trupul si Sangele Lui, si s intr m astfel in comuniune deplin cu El. Darurile noastre la Sfanta Liturghie sunt painea si vinul, dup cum ne-a inv tat insusi Mantuitorul Iisus Hristos la Cina cea de Tain (Matei 26, 26-29).
Painea si vinul ne simbolizeaz viataPainea si vinul au o semnificatie adanc . Ele sunt alimente esentiale, proprii omului. Sunt proprii omului deoarece nu sunt luate ca atare din natur , ci obtinerea lor necesit un efort special de prelucrare. Sunt alimente esentiale pentru c ne intretin si ne bucur viata biologic si, de aceea, ca imagine a intregii hrane, ne si simbolizeaz viata. Asadar, aducand paine si vin la Sfanta Liturghie noi aducem si ii d ruim lui Dumnezeu propria noastr viat , ne d ruim pe noi insine si aceasta este cel mai pretios dar pe care-l putem face. Vrei s afli, spune Fericitul Augustin, ce anume ai putea s oferi lui Dumnezeu pentru tine?: ofer -te pe tine insuti. C ci ce cere de la tine Domnul dac nu pe tine insuti? Pentru c in toat creatia de pe p mant n-a f cut nimic mai bun decat pe tine . Sfantul Nicolae Cabasila subliniaz c viata noastr este cel mai potrivit dar pe care-l putem face la Sfanta Liturghie, pentru c darul ce-l primim in schimb este tot viat . Ii d m lui Hristos painea si vinul menite s se prefac in trupul nostru p mantesc ca s ne intoarc painea si vinul pref cute in Trupul si Sangele Lui. In schimbul vietii vremelnice noi dobandim viata vesnic , insusi Trupul si Sangele Mantuitorului.
Prin actul nostru de d ruire recunoastem c viata cea adev rat este la Dumnezeu.
Painea, ca imagine a intregii hrane, nu are viat in sine, pentru c Dumnezeu, si nu caloriile, este principiul vietii. In lumea c zut diavolul a reusit ins s acrediteze ideea c omul tr ieste numai cu paine f cand aceast minciun un adev r de la sine inteles care nu mai poate fi pus in discutie, fundamentul intregii noastre viziuni asupra lumii, al stiintei. medicinii si poate chiar al religiei . Aceasta este, de altfel, prima dintre ispitele pe care diavolul o adreseaz lui Iisus, in pustiu (Mc. 4,3, Lc. 4,3). Dar Mantuitorul d ram aceast am gire a diavolului inc de la inceputul propov duirii Sale, ar tand c : Nu numai cu paine va tr i omul ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu (Mt. 4,4; Lc. 4,4). Iar Cuvantul lui Dumnezeu este Logosul divin, Fiul lui Dumnezeu. Hrana in sine este moart si pentru cine crede c aceasta este sursa vietii si o primeste separat de Dumnezeu, mancarea este de fapt o comuniune cu moartea.
Asadar, Dumnezeu este sursa vietii si, de aceea, painea cea adev rat care se pogoar din cer si d viat lumii (In 6,33) este insusi Hristos. El Insusi se numeste pe sine Painea vietii (In 6,35) pentru c este Cel ce ne tine in viat si ne d ruieste viata cea adev rat . Dumnezeu ne-a dat viata vesnic si aceast viat este in Fiul S u (I In V,11). Rug ciunea punerii inainte din randuiala Proscomidiei exprim acelasi adev r cand il numeste pe Hristos: painea cea cereasc , hrana a toat lumea . Painea fireasc este, de fapt, numai o imagine a Painii Vietii, a lui Hristos care este hrana cea adev rat ce ne tine in viat . Dependenta noastr de painea fireasc ne descoper faptul c nu avem viata prin noi insine, ci o primim din afar ,...
