„Şi s-a rezemat Ioan pe pieptul lui Iisus…“
O, ce reazem dulce si sfant este acesta! Istoria Cinei celei de Taina este plina de duiosie religioasa si de adanci invataturi sufletesti. Miscator este indeosebi un amanunt pe care Evanghelistul Ioan il istoriseste astfel: Iisus, zicand aceasta, S-a tulburat cu duhul si a zis: Adevarat, adevarat zic voua ca unul dintre voi Ma va []O, ce reazem dulce si sfant este acesta!Istoria Cinei celei de Taina este plina de duiosie religioasa si de adanci invataturi sufletesti. Miscator este indeosebi un amanunt pe care Evanghelistul Ioan il istoriseste astfel:Iisus, zicand aceasta, S-a tulburat cu duhul si a zis: Adevarat, adevarat zic voua ca unul dintre voi Ma va vinde. Deci ucenicii se uitau unii la altii, nedum-erindu-se despre cine vorbeste. Iar la masa era rezemat la pieptul lui Iisus unul dintre ucenicii Lui, pe care-l iubea Iisus (Ioan). Deci Simon Petru i-a facut semn acestuia si i-a zis: Intreaba cine este acela despre care vorbeste. i ucenicul acela (Ioan) s-a rezemat pe pieptul lui Iisus si I a zis: Doamne, cine este? Iisus i-a raspuns: Acela este caruia Eu, intingand bucatica de paine, i-o voi da . i intingand bucatica, a luat-o si a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul (In. 13, 21-26).
O, ce ticalos mare a fost Iuda! Cu tradarea in suflet, statea linistit si manca linistit la o masa cu Domnul. Dar sa-l lasam acum de-o parte pe acest Iuda, punandu-l in fata celor ce cred ca pot sluji la doi domni; si lui Dumnezeu, si lui Mamona (Mt. 6, 24).
Sa ne intoarcem privirile si gandurile la Ioan, invatacelul cel iubit, care statea rezemat la pieptul lui Iisus. O, ce icoana minunata este aceasta! O, de ce dar mare s-a invrednicit Ioan sa stea la pieptul Domnului! O, cum nu stiu oamenii ca Domnul ne invredniceste si pe noi de acest dar mare si sfant! Veniti la Mine toti cei osteniti si Eu va voi odihni pe voi, zice Mantuitorul. El ne cheama si pe noi sa ne rezemam in odihna si pacea Lui cea sfanta.
Domnul ne atrage in diferite feluri la pieptul Sau. O, cum nu stiu oamenii ca si necazurile, suferintele, incercarile si izbelistile vietii sunt o atragere a Domnului sa ne aplecam la pieptul Lui, sa-L aflam pe El si sa ne rezemam in El si odihna LuiEu ma gandesc la mine, in cate chipuri si feluri m-a a tras Domnul la El si m-a invatat sa ma reazem numai in El.
A fost o vreme cand m-am rezemat in cuibul ce-mi facusem si in averea ce o stransesem. Dar acest reazem s-a prabusit pe neasteptate. Cuibul casei mi s-a spart si a trebuit sa plec in lume singur si pribeag.
M-am rezemat in prieteni, dar curand am aflat cat de slab si nestatornic este si acest reazem.
M-am rezemat in desfatarile lumii. Dar vai, amar si mincinos mi-a fost pe urma si acest reazem.
Pe mama n-am cunoscut-o, sa ma reazem la pieptul ei (a murit cand eram de sapte ani).
O, scumpul meu Mantuitor! Poate ca Tu ai voit asa: poate ca Tu mi-ai rasturnat toate reazemele cele lumesti; ca sa Te aflu pe Tine, reazemul cel minunat al vietii mele. M-ai trecut prin suferinte, m-ai izbit cu lovituri, ca sa pierd toate reazemele cele lumesti, ca sa Te aflu pe Tine, ca sa ma apleci la pieptul Tau si sa ma reazem numai in ajutorul Tau. Ma simt dator sa- i multumesc si din acest loc pentru aceasta aplecare a vietii mele spre Tine, spre reazemul Tau cel scump si sfant.
O, ce reazem dulce este Domnul! i o, ce dulce, ce usoara si ce plina de bucurie e o viata rezemata la pieptul lui Iisus! Lumea de azi e plina de framantari, de oameni nemultumiti, nervosi, rai, indaratnici tocmai fiindca oamenii nu se stiu rezema in Domnul, nu cunosc oamenii odihna, linistea, bucuria si dulceata unei vieti rezemata la pieptul lui Iisus.
O, de ai sti tu, fratele meu, ce dulce si ce usoara este viata cand stai rezemat la pieptul lui Iisus; cand Il ai pe Domnul de reazem al vietii tale! Toate bogatiile, toate comorile si toate placerile acestei lumi nu pot da linistea, pacea si bucuria pe care o da Domnul celor ce si reazema viata in El.
Vazut-ati copilul cel mic pe care mama il tine in bratele ei? El nu se simte bine decat la pieptul mamei sale. De l-ai muta intr-un palat si intr-un leagan de matase, el nu se simte linistit si bine decat la pieptul mamei sale. Asa e si o viata aplecata si rezemata la pieptul Domnului. Lumea cu toate bogatiile ei nu ne poate da ceea ce ne da Domnul.
O, ce reazem minunat este Mantuitorul pentru viata noastra cea trecatoare si pentru viata noastra...
O, ce ticalos mare a fost Iuda! Cu tradarea in suflet, statea linistit si manca linistit la o masa cu Domnul. Dar sa-l lasam acum de-o parte pe acest Iuda, punandu-l in fata celor ce cred ca pot sluji la doi domni; si lui Dumnezeu, si lui Mamona (Mt. 6, 24).
Sa ne intoarcem privirile si gandurile la Ioan, invatacelul cel iubit, care statea rezemat la pieptul lui Iisus. O, ce icoana minunata este aceasta! O, de ce dar mare s-a invrednicit Ioan sa stea la pieptul Domnului! O, cum nu stiu oamenii ca Domnul ne invredniceste si pe noi de acest dar mare si sfant! Veniti la Mine toti cei osteniti si Eu va voi odihni pe voi, zice Mantuitorul. El ne cheama si pe noi sa ne rezemam in odihna si pacea Lui cea sfanta.
Domnul ne atrage in diferite feluri la pieptul Sau. O, cum nu stiu oamenii ca si necazurile, suferintele, incercarile si izbelistile vietii sunt o atragere a Domnului sa ne aplecam la pieptul Lui, sa-L aflam pe El si sa ne rezemam in El si odihna LuiEu ma gandesc la mine, in cate chipuri si feluri m-a a tras Domnul la El si m-a invatat sa ma reazem numai in El.
A fost o vreme cand m-am rezemat in cuibul ce-mi facusem si in averea ce o stransesem. Dar acest reazem s-a prabusit pe neasteptate. Cuibul casei mi s-a spart si a trebuit sa plec in lume singur si pribeag.
M-am rezemat in prieteni, dar curand am aflat cat de slab si nestatornic este si acest reazem.
M-am rezemat in desfatarile lumii. Dar vai, amar si mincinos mi-a fost pe urma si acest reazem.
Pe mama n-am cunoscut-o, sa ma reazem la pieptul ei (a murit cand eram de sapte ani).
O, scumpul meu Mantuitor! Poate ca Tu ai voit asa: poate ca Tu mi-ai rasturnat toate reazemele cele lumesti; ca sa Te aflu pe Tine, reazemul cel minunat al vietii mele. M-ai trecut prin suferinte, m-ai izbit cu lovituri, ca sa pierd toate reazemele cele lumesti, ca sa Te aflu pe Tine, ca sa ma apleci la pieptul Tau si sa ma reazem numai in ajutorul Tau. Ma simt dator sa- i multumesc si din acest loc pentru aceasta aplecare a vietii mele spre Tine, spre reazemul Tau cel scump si sfant.
O, ce reazem dulce este Domnul! i o, ce dulce, ce usoara si ce plina de bucurie e o viata rezemata la pieptul lui Iisus! Lumea de azi e plina de framantari, de oameni nemultumiti, nervosi, rai, indaratnici tocmai fiindca oamenii nu se stiu rezema in Domnul, nu cunosc oamenii odihna, linistea, bucuria si dulceata unei vieti rezemata la pieptul lui Iisus.
O, de ai sti tu, fratele meu, ce dulce si ce usoara este viata cand stai rezemat la pieptul lui Iisus; cand Il ai pe Domnul de reazem al vietii tale! Toate bogatiile, toate comorile si toate placerile acestei lumi nu pot da linistea, pacea si bucuria pe care o da Domnul celor ce si reazema viata in El.
Vazut-ati copilul cel mic pe care mama il tine in bratele ei? El nu se simte bine decat la pieptul mamei sale. De l-ai muta intr-un palat si intr-un leagan de matase, el nu se simte linistit si bine decat la pieptul mamei sale. Asa e si o viata aplecata si rezemata la pieptul Domnului. Lumea cu toate bogatiile ei nu ne poate da ceea ce ne da Domnul.
O, ce reazem minunat este Mantuitorul pentru viata noastra cea trecatoare si pentru viata noastra...
