S-a întâmplat în 27 februarie 1711
Constantinopol d. 15 decembrie 1769, Iasi). Constantin Mavrocordat a fost domn in ambele tari extracarpatice. A avut sase domnii in Tara Romaneasca si patru domnii in Moldova. A fost fiul primului domn fanariot din spatiul romanesc, Nicolae []The post S-a intamplat in 27 februarie 1711 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 27 februarie 1711 was first posted on februarie 27, 2021 at 12:02 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 27 februarie 1711: S-a nascut Constantin Mavrocordat, domnitor al arii Romanesti si al Moldovei (n.
Constantinopol d. 15 decembrie 1769, Iasi). Constantin Mavrocordat a fost domn in ambele tari extracarpatice. A avut sase domnii in Tara Romaneasca si patru domnii in Moldova. A fost fiul primului domn fanariot din spatiul romanesc, Nicolae Mavrocordat si al Pulcheriei Kiurtsi. Domn erudit, care cunostea limbi precum greaca, latina, turca, franceza sau italiana, a intreprins o serie de reforme menite sa modernizeze Tarile Romane. Constantin Mavrocordat s-a nascut la 27 februarie 1711 la Constantinopol si a fost fiul domnitorului grec Nicolae Mavrocordat si al Pulcheriei Mavrocordat, fiind crescut in tara.
A fost un om invatat ca si tatal sau si era patruns de ideile filozofice si reformatoare ale veacului al XVIII-lea. Domnia a obtinut-o fiind ales de boieri. Dupa doua domnii scurte in Tara Romaneasca, a fost mutat in Moldova si unde, pentru a-si recastiga tronul pierdut, contrar firii sale, a trebuit sa mareasca darile ca sa-i poata cumpara pe turci. Reintors in Tara Romaneasca in 1735, a inceput sa faca reforme, influentat fiind si de reformele austriece din Oltenia. Desfiinteaza unele impozite indirecte, ca vacaritul si pogonaritul si introduce o taxa generala de 10 lei pe an, platibila in 4 sferturi . Ii elibereaza pe tarani dandu-le dreptul sa se mute de pe o mosie pe alta, rascumparandu-si libertatea cu 10 bani, platiti boierului respectiv. Pe taranii boieresti ii obliga la dijma si 12 zile de lucru pe an, in Muntenia, si 24 in Moldova (In tarile invecinate, Transilvania, Polonia, Rusia, Prusia orientala, numarul zilelor de claca ajungeau chiar la mai multe pe saptamana). Pe boieri ii recompenseaza printr-un anumit numar (60 la un boier mare) de scutelnici, care nu plateau bir...