Postul sau cunoaşterea lui Dumnezeu prin înfrânare
I. Pregatirea aperceptiva:Prin jertfa pe Cruce a Mantuitorului Hristos s-a dat lumii mantuirea obiectiva, creandu-se astfel posibilitatea fiecaruia de a lucra la mantuirea subiectiva, personala prin conlucrarea cu harul Duhului Sfant primit la Taina Sfantului Botez. Intre mijloacele prin care omul lucreaza constient si liber la mantuirea personala se afla si postul, alaturi de credinta, fapte bune etc.
II. Anuntarea temei:Pentru ca ne aflam la inceputul Postului Nasterii Domnului, credem ca este bine-venita aceasta cateheza, in care vom puncta scopul si importanta postirii in viata crestinului.
III. Tratarea:Postul este retinerea de la anumite alimente, abtinerea de la poftele si dorintele care ne intineaza sufletul si trupul (vorbe urate, clevetiri etc.), dar si incercarea de a inmulti faptele bune, placute lui Dumnezeu si inaltatoare pentru om (milostenia, vor-ba buna, staruinta in rugaciune, participarea cat de deasa la slujbele bisericesti). Postul devine astfel calea pregatitoare a Sfintei Spovedanii, a Sfintei Impartasanii si a Sfantului Maslu, a slujbei Aghesmei mici etc.
Temeiuri Scripturistice:a) In Vechiul Testament, postul apare atat ca pregatire sufleteasca si trupeasca in vederea unui eveniment deosebit (primirea Tablelor Legii de catre Moise, Is. 34, 28-29; aratarea prezentei lui Dumnezeu proorocului Ilie nu in vijelie, in cutremur sau in foc, ci in adiere de vant lin , 3 Rg. 19, 8-12 etc.), cat si ca semn al pocaintei (salvarea cetatii Ninive in urma postului tinut de intreaga comunitate, Iona 3, 4-10). Reprezentative pentru practica postului sunt si pasajele Dn. 1, 8-17 si 10, 2-3, Os. 6, 6 sau Tob. 12, 8-9.b) In Noul Testament accentul se focalizeaza pe post ca mijloc de lupta contra ispitelor si puterii diavolului (Mt. 17, 21): postul de 40 de zile al Mantuitorului (Mt. 4, 1-11, Mc. 1, 12-13, Lc. 4, 1-13), ca mijloc de implinire a actiunii propovaduitoare (FA 13, 2-3; 14, 23) si ca afirmare a trairii crestine, in Hristos (1 Co. 7, 5; 2 Co. 6, 5 si 11, 27; Ga. 5, 16-17 si 22-26; 1 Ptr. 2, 11 si 16 etc.).
Temeiuri Patristice: Numeroase scrieri patristice vorbesc despre modul postirii, despre importanta acesteia in viata crestinului, ca participare la Taina Crucii si Invierii lui Hristos. Dam doar doua exemple: Ne-am imbolnavit prin pacat, sa ne vindecam prin pocainta! Iar pocainta fara post este neputincioasa. Indreapta-te dar inaintea lui Dumnezeu prin post. () Daca ar domni postul, nu s-ar mai fauri arme, n-ar mai fi tribunal, n-ar mai fi inchisori; padurile si pustiurile n-ar mai avea talhari, orasele denuntatori, iar marile pirati. () Postul adevarat este instrainarea de pacat, infranarea limbii, oprirea maniei, indepartarea de pofte, de barfe, de minciuna, de juramant stramb (Sfantul Vasilie cel Mare, Omilia I); Iar daca postesti ca sa arati oamenilor ca postesti, atunci, pe lumea cealalta, te vei gasi ca intr-o pustie: nu va fi nimeni care sa te priveasca, pentru ca de nicaieri nu se va vedea ca ai postit. () Insulti postul daca vrei sa te admire pacatosii si cei care nu postesc! () Iubeste, dar, postul asa cum trebuie, nu pentru altii, ci pentru el insusi! (Sfantul Ioan Gura de Aur, Omilii la Matei XX, II).
Reglementari canonice: posturile de capetenie (can. 69 ap.); interzicerea postului atipic, sambata si duminica (can. 66 ap., 55 Trul.,...