De multe ori ma gandesc ce bun a fost Dumnezeu cu mine Eu, de la varsta de un an, am ramas fara mama. Ea a murit si m-au crescut bunicii, pana cand am ajuns sa merg sluga. Am fost sluga in Banat sapte ani de zile, pe la unguri si pe la nemti. Dar inainte []De multe ori ma gandesc ce bun a fost Dumnezeu cu mine Eu, de la varsta de un an, am ramas fara mama. Ea a murit si m-au crescut bunicii, pana cand am ajuns sa merg sluga. Am fost sluga in Banat sapte ani de zile, pe la unguri si pe la nemti.

Dar inainte de a merge in Banat, am umblat la scoala aici in sat catava vreme, impreuna cu fratele Petrea. in minte si acum foarte bine cat de istet spunea el poeziile pe care le invatam atunci. Recita clar si intelegeai bine ceea ce spune.

In vremea razboiului, el era mereu concentrat si trimis iar acasa, din cauza bolii lui de plamani de care suferea. N-a facut front; il tinea, cat il tinea, numai pe la niste corveziNici eu n-am fost trimis pe front. Dupa inceperea razboiului, unitatea noastra a ajuns in Basarabia, intr-o localitate din judetul Balti. Faceam acolo paza la Banca Nationala. i, dupa ce s-au schimbat banii in Basarabia, am fost trimis pe frontiera la Giurgiu si repartizat la aprovizionare. Aveam in primire doi cai cu care duceam alimente la pichete. De acolo m-am si eliberat. Dumnezeu a avut grija si mila de mine, sa nu fiu trimis pe front.

Dar dupa ce s-a sfarsit razboiul, m-am amestecat in politica, cu comunistii Insa Dumnezeu m-a scos si de-acolo, ca mi-a trimis o nuia prin care am inteles ca-mi spune: Ioane, locul tau nu-i aici. Tu ai altceva de lucrat! . M-a scos din nenorocirea asta si m-a adus in Oastea Domnului. Iata cum s-a intamplat:Era aci un vecin bolnav si, intr-o duminica seara, m-am dus pana la el. Nu stiam ca ei erau ostasi. Mai erau si alti frati veniti la ei, care stateau la masa si vorbeau. Eu m-am asezat langa foc, pe un cufar. Dar nici caciula din cap nu mi-am luat o, atata am fost de incleit si de ateu si nu stiu cum sa mai zic. Stateam si ma uitam la ei. Intre cei de-acolo era si fratele Petrea, care citea dintr-o carte care se numea Calauza calatorului. Citea despre un credincios care tot mergea la un ateu si-i vorbea din Cuvantul lui Dumnezeu, ca sa se intoarca si el la Domnul. Dar ateul mereu il intampina numai cu injuraturi. Dupa un timp, credinciosul nu s-a mai dus. El avea o fata; si odata ii zice fata: Taticule, nu mai mergi la mos cutare? L-ai parasit? Dar si Dumnezeu l-a parasit?Atunci prin omul credincios a trecut, ca un fior, un indemn puternic si o intreba pe fata: Vrei sa mergi si tu? Da, vin cu tine, taticule!A luat fata niste prajituri si s-au dus la ateul care acum era bolnav in pat. Cand au ajuns, acesta se uita la fata s-i zise: Draga mea, si eu am avut o fetita ca tine, asa. N-ai vrea dumneata s-o vezi? il intreba ea. Ba, cum sa nu vreau s-o vad? Dar ea nu mai este Totusi mai este o posibilitate sa o vezi: pentru asta, trebuie sa te intorci la DumnezeuAtunci i-au dat lacrimile batranului ateu si a zis: Din seara asta inainte si eu vreau sa fiu cu voi, sa merg cu voi i intr-adevar, din acea clipa a devenit si el credincios lui Dumnezeu.

Auzind intamplarea asta pe care o citea fratele Petrea, mi-a venit un gand si o duiosie in suflet si mi-am zis in mine: i eu am avut o mamica pe care n-am cunoscut-o. Cat as vrea sa ajung si eu s-o vad Ce-ar fi daca m-as intoarce si eu la Dumnezeu? .

Apoi fratii s-au rugat si au plecat. Dar de-atunci Duhul si puterea lui Dumnezeu au lucrat in sufletul meu si n-am mai putut sa mai fiu cum eram inainte. Prin cuvantul acesta: N-ai vrea si tu sa te intalnesti cu mamica ta? , Dumnezeu a facut sa mi se trezeasca constiinta, ca sa ma intorc la El. Imi venea mereu in gand, de parca auzeam pe cineva care-mi tot spunea: N-ai vrea sa te intalnesti si tu cu mamica ta? . Atunci am intrebat-o pe sora, sotia fratelui care era bolnav: Mai vin ostasii la tine? De ce? Vrei sa vii si tu? As vrea sa-i mai vad si eu cand vin Vino marti seara.

M-am dus marti seara, dar mai din vreme, ca sa ma gaseasca ei pe mine acolo, nu eu pe ei. Sora facea ceva mancare la foc. i zice catre mine: Este acolo pe masa un Noul Testament. Ia-l si citeste ne ceva de-acolo, ca tu stii citi bine.

Iau eu Testamentul si incep sa citesc. In timpul acesta au venit fratii si, cand au ajuns in tarnat, m-au auzit; s-au oprit si m-au ascultat. Primul a intrat fratele Petrea. Cand l-am vazut intrand, am pus Testamentul pe masa si am vrut sa fug de-aco lo! Dar el mi-a vorbit cu multa bunatate, indemnandu-ma sa stau linistit si m-a chemat sa merg sa iau loc langa el Citeai ceva aci, zise el. Hai, citeste mai departe de unde ai ramas.

Am mai citit eu cat am citit, apoi a deschis cartea de cantari in fata mea si au inceput o cantareAm mai mers de cateva ori cu ei la adunare, dar numai pe-aci primprejur. Sus pe deal nu m-am dus, ca a venit diavolul cu rusinea: Ma vad oamenii pe mine, care sunt in partid si umblu numai printre birouri Sa merg eu cu ostasii, care nu-s cine stie ce? . Asta a durat pana intr-o duminica din Postul Mare, cand s-a facut o adunare mare acolo la padure, la Mironeasa. Era prin 1957. tiu ca in duminica aceea a fost Evanghelia cu slabanogul de 38 de ani. i m-am gandit: i eu am tot 38 de ani Acum ma hotarasc si eu pentru Domnul . Erau multi frati veniti la adunare, de pe la Tarcaita, de pe la Rieni, de prin toate imprejurimile astea. i-i vedeam pe unii, tineri, ca vorbeau din Cuvantul lui Dumnezeu cu atata putere si cu obrajii scaldati in lacrimi si mi-am zis: Tinerii acestia pot sa-I slujeasca lui Dumnezeu Eu de ce sa raman nepasator, sa nu ma intorc si eu la Dumnezeu? .

La sfarsitul adunarii, cineva a intrebat: Nu este nimeni aici care sa fi fost patruns de Cuvantul lui Dumnezeu si sa doreasca sa se intoarca la El?Atunci m-am ridicat eu, primul, si am spus ca vreau, din clipa aceea, sa-I slujesc Domnului. In urma mea s-a ridicat si altul, si altul si surori Zece am fost care am facut legamant la adunarea aceea. i de-atunci am ramas cu fratii.

In Saucani mai erau atunci si alti frati, dar erau mai batrani si ei nu prea mergeau departe la adunare. Erau Teodore Mihai, care era si nasul fratelui Petrea, Tanu Mihai si altii Surori erau mai multe in sat.

Eu am inceput sa lucrez cu fratele Petrea ca un fel de calfa; si asta numai dupa ce m-am intors la Domnul. Odata zice catre mine: Ce lucrezi? Cu ce-ti castigi traiul? Ma duc la sapa, cu ziua. Cat castigi pe zi? Douazeci, douazeci si cinci de lei. Asa era in timpul acela. No, nu mai merge la sapa. Hai cu mine, ca si eu iti dau atata.

Dar el mi-a dat, pana la urma mult mai mult, ca m-a facut frate cu el si la plata!A fost un om cum nu mai exista pe-aci prin raza asta a Beiusului, care sa fie cu o inima asa de buna. Daca ne angajam sa facem o casa la oameni care erau mai saraci, fratele Petrea nu se tocmea cu ei inainte de inceperea lucrului. Lasa ca vedem la urma , le zicea el, desi oamenilor nu prea le venea bine asta, caci se gandeau ca o sa le ceara cine stie cat La sfarsit, cand era gata lucrarea, zicea: Dupa lege, ar fi atata. Dar dupa har, e numai atataOmul ramanea uimit cand vedea ca ii cerea mult mai putin fata de cat se astepta el.

Se intelegea bine cu oamenii, in ce priveste lucrul. Cu nimeni n-am avut vreo problema, n-a fost nimeni niciodata nemultumit. Inca am avut clienti care, dupa ce ne plateau costul lucrarii, ne mai dadea si ceva in plus. Acesti bani nu ni-i insuseam noi, ci ii strangeam si-i puneam de-o parte pentru lucrul Domnului.

Noi doi ne-am inteles foarte bine. Mai catre sfarsitul vietii sale, cand unii ne intrebau de...