S-a intamplat in 19 martie 1900 . Descoperirea Palatului din Cnossos, Creta. Cnossos (Knossos) este un sit arheologic situat la 5 km sud-est de Heraklion, capitala insulei Creta, in care se afla ruinele unei importante asezari si ale unui palat minoic, descoperite si restaurate intre 1900-1931 de catre arheologul englez Sir Arthur Evans. La 19 []The post S-a intamplat in 19 martie 1900 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 19 martie 1900 was first posted on martie 19, 2021 at 4:28 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 19 martie 1900 . Descoperirea Palatului din Cnossos, Creta. Cnossos (Knossos) este un sit arheologic situat la 5 km sud-est de Heraklion, capitala insulei Creta, in care se afla ruinele unei importante asezari si ale unui palat minoic, descoperite si restaurate intre 1900-1931 de catre arheologul englez Sir Arthur Evans. La 19 martie 1900, Arthur John Evans a inceput sapaturile in Creta, la Cnossos. Celebrul palat este situat la 5 kilometri departare de Heraklion, in valea raului Kairatos. Palatul din Cnossos este monumentul cel mai recomandabil al arhitecturii cretane. Prima asezare de la Cnossos dateaza din neolitic, iar palatul ridicat ulterior aici este considerat a fi servit drept resedinta a legendarului rege Minos. Cu siguranta, la Cnossos a fost principalul centru de putere in Creta. Primele sapaturi arheologice pe scara mare au fost facute in 1878 de catre negustorul si anticarul cretan Kalokairinos Minos, in timp ce Creta se afla inca sub ocupatie turceasca. Kalokairinus a sapat cateva sectiuni in aripa de vest a palatului. Sapaturile arheologice sistematice se leaga de numele lui Arthur John Evans, directorul Muzeului Ashmolean din Oxford, care a achizitionat intreaga zona a sitului, continuandu-si investigatiile pana in 1931. Sir Arthur John Evans a fost cel care, prin sapaturile arheologice incepute in 19 martie 1900, a scos la lumina palatul si intreaga zona inconjuratoare, unde s-a aflat o mare parte a orasului minoic si mai multe necropole. Evans a restaurat palatul, folosind ca material principal betonul, o tehnica condamnata de catre arheologii zilelor noastre ca fiind arbitrara si daunatoare stucturii originale minoice. Evans a efectuat mai multe lucrari de restaurare la Palatul lui Minos, cum il numea el, o mare parte dintre acestea fiind controversate, iar palatul, asa cum arata in momentul de fata, este rezultatul imaginatiei lui Evans si al ideilor preconcepute despre minoici, cel putin asa sustin unii dintre arheologi. Dupa Evans, sapaturile de la Cnossos au fost efectuate de coala Britanica de Arheologie din Atena si de Serviciul Arheologic al Ministerului Culturii din Grecia. Sapaturile continua si in prezent, in paralel cu programul de conservare pentru a opri deteriorarea palatului. Palatul de la Cnossos a fost ridicat folosindu-se piatra si noroiul pe post de mortar. In interior, zidurile erau acoperite cu gips alb. Suprafetele exterioare ale peretilor erau acoperite cu mai multe straturi de ipsos. Frescele minoice pastreaza inca, dupa 4.000 de ani, culorile vii in care au fost pictate. Cretanii pictau cu coloranti extrasi din plante aplicate pe tencuiala umeda, creand astfel culori permanente, indestructibile. In partea de vest a palatului au fost descoperite 19 depozite alungite. In fiecare depozit se afla doua randuri de vase mari, in total aproximativ 400, dintre care 150 au fost recuperate. La nord, deasupra Salii Tronului, se afla o camera restaurata de Evans, care contine copii ale unor fresce minoice, originalele fiind expuse la Muzeul Arheologic Heraklion. Evans a restaurat aceste fresce din bucati foarte mici de ipsos, recuperate in timpul sapaturilor. Frescele de pe peretii palatelor cretane, indeosebi cele din Cnossos, pot fi puse alaturi de cele mai bune opere de arta ale lumii antice. Cu toate ca in arta cretana au existat teme religioase, ea a avut un caracter mai laic decat cea egipteana sau babiloniana. Sala Tronului a reprezentat, probabil, o incapere sacra. Tronul de alabastru se afla pe peretele de nord. De-a lungul peretilor se intind banci, iar pe podea, in fata tronului, in centrul camerei, se afla un bazin folosit pentru curatenia rituala. Pe peretele de sud se afla o fresca ce reprezinta grifoni, fiare mitice cu cap de vultur, urechi de cal si cap de leu, care simbolizau puterea regala si divina. O scara principala duce la apartamentele regale care s-au pastrat intr-o stare buna. Partea de est a palatului a avut cinci etaje, in timp ce partea de vest era de trei etaje. Apartamentele reginei aveau ferestre, banci, un coridor si camere secundare in care s-a gasit o baie cu apa curenta. Apartamentele regelui sunt construite din blocuri de pietre fara mortar. Holul principal este compus dintr-o camera cu multiple cai de acces si coridoare de jur imprejur, asigurand furnizarea luminii si a aerului. Pe coridorul de vest s-au descoperit vestigiile unui tron impresionant. Palatul reprezinta un complex gigantic de camere, sali si curti, acoperind aproximativ 60.000 de metri patrati. La Cnossos au fost descoperite tablite de lut in scrierea numita Liniarul B, cea mai veche forma de scriere in limba greaca. Scribii palatului inregistrau pe aceste...