FERICE DE CEI CE N-AU VĂZUT
Toma, i-a zis Iisus, pentru ca M-ai vazut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au vazut si au crezut . Iata incununarea celor noua fericiri! Iata cea de-a zecea fericire: Ferice de cei ce n-au vazut si au crezut. Fericirea aceasta este poate mai mare decat toate cele noua, pentru ca ea este si in [] Toma, i-a zis Iisus, pentru ca M-ai vazut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au vazut si au crezut . Iata incununarea celor noua fericiri!Iata cea de-a zecea fericire: Ferice de cei ce n-au vazut si au crezut.
Fericirea aceasta este poate mai mare decat toate cele noua, pentru ca ea este si in toate celelalte de dinaintea ei. Fara ea nu pot fi nici celelalte. Puterea de a crede este in adancul fiecaruia din noi, dupa cum puterea de a incolti este in fiecare samanta.
Dumnezeu aduce un timp prielnic pentru vointa noas tra de a crede, dupa cum aduce o primavara pentru incolti rea fiecarei seminte care vrea sa rodeasca.
Trebuie numai ca, atunci cand vine timpul, inima sa vrea, vointa sa lupte, credinta sa se nasca si omul sa se schimbe.
Dupa cum visul ne aduce imaginile ascunse din adan cul fiintei noastre spre suprafata ei, tot asa, trezirea ni le co boara iarasi acolo.
Dupa cum noaptea ne descopere fereastra Universului, iar ziua ne-o acopera cu perdeaua ei de lumina,tot asa, Puterea Cereasca ne face sa privim prin credinta la lucrurile care acum nu se vad, dar care prin ea le stim ca sunt.
Fara vise, n-am sti de lumea tainica si frumoasa a subconstientului din noi.
Fara noapte, n-am sti de lumea tainica si minunata a Universului din jurul nostru.
Fara credinta, n-am sti de lumea tainica si stralucita a fericirii lui Dumnezeu. Pentru ca M-ai vazut, ai crezut i s-a zis lui Toma.
Prin incredintarea lucrurilor care se vad, ajungem la credinta celor care nu se vad.
Dumnezeu ne-a lasat toate simturile firesti tocmai ca prin ele sa le descoperim pe cele duhovnicesti.
Ne-a lasat umbra acestora ce se vad sau se percep cu aceste simturi pentru ca, privind-o, sa ajungem la incredin tarea realitatii celor care se pot vedea numai cu celelalte.
Daca exista o umbra, trebuie sa existe si un corp. Caci s-a spus ca acestea sunt umbra celor viitoare.
Daca exista un vis, trebuie sa existe si o realitate.
Daca exista o viata trecatoare, trebuie sa existe si o via ta care nu mai trece.
Daca exista o imagine, trebuie sa existe si un obiect. Oricat de putin ar gandi cineva, nu se poate sa nu ajunga de la lucrurile care se vad si la cele ce nu se vad.
Columb a vazut valurile calatorind si si-a zis: Nu se poate sa nu fie dincolo, undeva, un tarm.
A vazut pasarile calatorind si si-a zis: Nu se poate sa nu fie dincolo o noua lume. i pornind pe urma lor, a ajuns sa o vada si sa o mosteneasca.
Soarele cel vazut de trup este umbra lui Hristos, a Soarelui Cel vazut numai de suflet.
Viata trecatoare, traita acum cu putina bucurie a credintei, este doar umbra vietii viitoare, traita in plinatatea acestei bucurii eterne.
Dar mai intai vine inspre noi umbra. Apoi vine si cel care o face. Cand vedem calatoria vietii prin lumea asta, ca a valurilor, sau trecerea oamenilor ca a pasarilor, cum sa nu credem si noi ca si Columb ca Dincolo de valuri este un arm, ca Dincolo de zboruri este o ara.
Meditand asupra acestei a zecea fericiri,...
Fericirea aceasta este poate mai mare decat toate cele noua, pentru ca ea este si in toate celelalte de dinaintea ei. Fara ea nu pot fi nici celelalte. Puterea de a crede este in adancul fiecaruia din noi, dupa cum puterea de a incolti este in fiecare samanta.
Dumnezeu aduce un timp prielnic pentru vointa noas tra de a crede, dupa cum aduce o primavara pentru incolti rea fiecarei seminte care vrea sa rodeasca.
Trebuie numai ca, atunci cand vine timpul, inima sa vrea, vointa sa lupte, credinta sa se nasca si omul sa se schimbe.
Dupa cum visul ne aduce imaginile ascunse din adan cul fiintei noastre spre suprafata ei, tot asa, trezirea ni le co boara iarasi acolo.
Dupa cum noaptea ne descopere fereastra Universului, iar ziua ne-o acopera cu perdeaua ei de lumina,tot asa, Puterea Cereasca ne face sa privim prin credinta la lucrurile care acum nu se vad, dar care prin ea le stim ca sunt.
Fara vise, n-am sti de lumea tainica si frumoasa a subconstientului din noi.
Fara noapte, n-am sti de lumea tainica si minunata a Universului din jurul nostru.
Fara credinta, n-am sti de lumea tainica si stralucita a fericirii lui Dumnezeu. Pentru ca M-ai vazut, ai crezut i s-a zis lui Toma.
Prin incredintarea lucrurilor care se vad, ajungem la credinta celor care nu se vad.
Dumnezeu ne-a lasat toate simturile firesti tocmai ca prin ele sa le descoperim pe cele duhovnicesti.
Ne-a lasat umbra acestora ce se vad sau se percep cu aceste simturi pentru ca, privind-o, sa ajungem la incredin tarea realitatii celor care se pot vedea numai cu celelalte.
Daca exista o umbra, trebuie sa existe si un corp. Caci s-a spus ca acestea sunt umbra celor viitoare.
Daca exista un vis, trebuie sa existe si o realitate.
Daca exista o viata trecatoare, trebuie sa existe si o via ta care nu mai trece.
Daca exista o imagine, trebuie sa existe si un obiect. Oricat de putin ar gandi cineva, nu se poate sa nu ajunga de la lucrurile care se vad si la cele ce nu se vad.
Columb a vazut valurile calatorind si si-a zis: Nu se poate sa nu fie dincolo, undeva, un tarm.
A vazut pasarile calatorind si si-a zis: Nu se poate sa nu fie dincolo o noua lume. i pornind pe urma lor, a ajuns sa o vada si sa o mosteneasca.
Soarele cel vazut de trup este umbra lui Hristos, a Soarelui Cel vazut numai de suflet.
Viata trecatoare, traita acum cu putina bucurie a credintei, este doar umbra vietii viitoare, traita in plinatatea acestei bucurii eterne.
Dar mai intai vine inspre noi umbra. Apoi vine si cel care o face. Cand vedem calatoria vietii prin lumea asta, ca a valurilor, sau trecerea oamenilor ca a pasarilor, cum sa nu credem si noi ca si Columb ca Dincolo de valuri este un arm, ca Dincolo de zboruri este o ara.
Meditand asupra acestei a zecea fericiri,...
