S-a întâmplat în 12 aprilie 1861
S-a intamplat in 12 aprilie 1861: A inceput razboiul de secesiune in Statele Unite ale Americii (incheiat la 9.
IV.1865, prin capitularea generalului sudist Robert Lee, la Appomattox/Virginia, in fata generalului unionist Ulysses S. Grant). Dupa succesul politic, militar si moral, obtinut prin Razboiul de independenta, impotriva metropolei londoneze (1774-1783), Statele Unite ale Americii vor []The post S-a intamplat in 12 aprilie 1861 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 12 aprilie 1861 was first posted on aprilie 12, 2021 at 4:58 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 12 aprilie 1861: A inceput razboiul de secesiune in Statele Unite ale Americii (incheiat la 9.
IV.1865, prin capitularea generalului sudist Robert Lee, la Appomattox/Virginia, in fata generalului unionist Ulysses S. Grant). Dupa succesul politic, militar si moral, obtinut prin Razboiul de independenta, impotriva metropolei londoneze (1774-1783), Statele Unite ale Americii vor initia drumul lor spre modernizare. In preajma declansarii Razboiului de secesiune (1860), numarul statelor federale va ajunge la 34, ceea ce reprezenta un aspect esential privind viabilitatea Constitutiei si a dinamicii organizarii societatii moderne transatlantice. Inca de la inceputul secolului XIX, a devenit membru al Federatiei actualul stat Ohio (1803). Era urmat de: Louisiana (1812); Indiana (1816); Mississippi (1817); Illinois (1818); Alabama (1819); Maine (1820); Missouri (1821); Arkansas (1836); Michigan (1837); Florida (1845); Texas (1845); Iowa (1846); Wisconsin (1848); California (1850); Minnesota (1858); Oregon (1859); Kansas (1860). Se contabilizau, deja, cele 34 de entitati, din totalul de 50 de state cate exista astazi. Dezvoltarea industriala s-a datorat, in mare masura, capitalului englez. Astfel, intre 1790-1860, Anglia a transferat Federatiei, peste 500 000 000 de dolari. Se exporta, asadar, revolutia industrial engleza in America, spatiu ce nu a mai fost obligat sa parcurga aceleasi etape ca lumea londoneza. Cele mai dezvoltate au devenit, prin reteta economica importata din Marea Britanie, statele New York, Massachussetts, Pennsylvania. Pe teritoriul noii federatiei se aflau, la 1870, aproximativ 38.000.000 de locuitori, avand tendinta ca, anual, circa 400.000 de persoane sosite din Europa, Africa si Extremul Orient sa se stabileasca in spatiile geografice amintite. Aceasta dinamica s-a datorat si faptului ca, in 1850, colonistii stapaneau intregul areal funciar, de la Oceanul Atlantic, pana la Oceanul Pacific. Tot in 1850, lungimea cailor ferate din America era de 15.000 de km, cea mai intinsa retea nationala din acele timpuri, iar Uzina Baldwin producea anual 470 de locomotive. Se impune, treptat, in lumea moderna, zona nordica a federatiei, devenita entitate industriala de mare perspectiva, intrata, insa, in contradictie, pe plan etnic si moral, cu sudul agrar, sclavagist. De aceea, intre 1861-1865, se va desfasura Razboiul de secesiune, prin care cele doua realitati, diferite ca profil economic si structura sociala, ori doctrinar, au angajat ample operatii militare. Investitorii si negustorii din nord urmareau atragerea fortei de munca existenta in spatiile sudice, obstructionata de sclavie, precum si de caracterul inchis, asemanator nobilismului european, existent in aceasta zona. Treptat, s-a definit miscarea abolitionista, ce promova desfiintarea sclaviei, atat ca sens social sau politic, dar, mai ales, economic. Marii plantatori erau sustinuti de Partidul Democrat, active din 1828, avand putere si influenta in majoritatea statelor sudice. Cultiva, constant, ideea pastrarii si consolidarii situatiei existente. In iulie 1854, a luat fiinta Partidul Republican, sustinut de industriasii nordici, adepti ai abolitionismului. Intre cele doua grupari, dar, mai ales, intre cele doua tendinte, se instaleaza starea conflictuala. La 6 noiembrie 1860, au avut loc alegeri prezidentiale, castigate de candidatul republican, Abraham Lincoln (1809-1865), antisclavagist convins, reales, pentru al doilea mandat, la 8 noiembrie 1864. Pregatirile militare au inceput din 1860. In Uniune erau, atunci, 34 de state. La 20 decembrie 1860, Carolina de Sud s-a desprins de vechile structuri, gest urmat, intre 9 ianuarie 1 februarie 1861, de Mississippi, Florida, Alabama, Georgia, Louisiana, Texas, ulterior de Virginia, Arkansas, Carolina de Nord, Tannesse. Vor constitui, impreuna, Confederatia Statelor din Sud. In total, cele 11 zone meridionale erau locuite de aproximativ 9.000.000 de persoane, dintre acestea, 3 800.000 fiind sclavi. Statele nordice, in numar de 23, aveau peste 22.000.000 de locuitori. La 4 februarie 1861, se formeaza primul guvern al sudistilor, propunandu-si despartirea (secesiunea) de celelalte entitati, ramase consecvente mentinerii Uniunii. Executivul Confederatiei, constituit la Montgomerry (Alabama), stabileste resedinta oficiala in...
IV.1865, prin capitularea generalului sudist Robert Lee, la Appomattox/Virginia, in fata generalului unionist Ulysses S. Grant). Dupa succesul politic, militar si moral, obtinut prin Razboiul de independenta, impotriva metropolei londoneze (1774-1783), Statele Unite ale Americii vor []The post S-a intamplat in 12 aprilie 1861 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 12 aprilie 1861 was first posted on aprilie 12, 2021 at 4:58 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 12 aprilie 1861: A inceput razboiul de secesiune in Statele Unite ale Americii (incheiat la 9.
IV.1865, prin capitularea generalului sudist Robert Lee, la Appomattox/Virginia, in fata generalului unionist Ulysses S. Grant). Dupa succesul politic, militar si moral, obtinut prin Razboiul de independenta, impotriva metropolei londoneze (1774-1783), Statele Unite ale Americii vor initia drumul lor spre modernizare. In preajma declansarii Razboiului de secesiune (1860), numarul statelor federale va ajunge la 34, ceea ce reprezenta un aspect esential privind viabilitatea Constitutiei si a dinamicii organizarii societatii moderne transatlantice. Inca de la inceputul secolului XIX, a devenit membru al Federatiei actualul stat Ohio (1803). Era urmat de: Louisiana (1812); Indiana (1816); Mississippi (1817); Illinois (1818); Alabama (1819); Maine (1820); Missouri (1821); Arkansas (1836); Michigan (1837); Florida (1845); Texas (1845); Iowa (1846); Wisconsin (1848); California (1850); Minnesota (1858); Oregon (1859); Kansas (1860). Se contabilizau, deja, cele 34 de entitati, din totalul de 50 de state cate exista astazi. Dezvoltarea industriala s-a datorat, in mare masura, capitalului englez. Astfel, intre 1790-1860, Anglia a transferat Federatiei, peste 500 000 000 de dolari. Se exporta, asadar, revolutia industrial engleza in America, spatiu ce nu a mai fost obligat sa parcurga aceleasi etape ca lumea londoneza. Cele mai dezvoltate au devenit, prin reteta economica importata din Marea Britanie, statele New York, Massachussetts, Pennsylvania. Pe teritoriul noii federatiei se aflau, la 1870, aproximativ 38.000.000 de locuitori, avand tendinta ca, anual, circa 400.000 de persoane sosite din Europa, Africa si Extremul Orient sa se stabileasca in spatiile geografice amintite. Aceasta dinamica s-a datorat si faptului ca, in 1850, colonistii stapaneau intregul areal funciar, de la Oceanul Atlantic, pana la Oceanul Pacific. Tot in 1850, lungimea cailor ferate din America era de 15.000 de km, cea mai intinsa retea nationala din acele timpuri, iar Uzina Baldwin producea anual 470 de locomotive. Se impune, treptat, in lumea moderna, zona nordica a federatiei, devenita entitate industriala de mare perspectiva, intrata, insa, in contradictie, pe plan etnic si moral, cu sudul agrar, sclavagist. De aceea, intre 1861-1865, se va desfasura Razboiul de secesiune, prin care cele doua realitati, diferite ca profil economic si structura sociala, ori doctrinar, au angajat ample operatii militare. Investitorii si negustorii din nord urmareau atragerea fortei de munca existenta in spatiile sudice, obstructionata de sclavie, precum si de caracterul inchis, asemanator nobilismului european, existent in aceasta zona. Treptat, s-a definit miscarea abolitionista, ce promova desfiintarea sclaviei, atat ca sens social sau politic, dar, mai ales, economic. Marii plantatori erau sustinuti de Partidul Democrat, active din 1828, avand putere si influenta in majoritatea statelor sudice. Cultiva, constant, ideea pastrarii si consolidarii situatiei existente. In iulie 1854, a luat fiinta Partidul Republican, sustinut de industriasii nordici, adepti ai abolitionismului. Intre cele doua grupari, dar, mai ales, intre cele doua tendinte, se instaleaza starea conflictuala. La 6 noiembrie 1860, au avut loc alegeri prezidentiale, castigate de candidatul republican, Abraham Lincoln (1809-1865), antisclavagist convins, reales, pentru al doilea mandat, la 8 noiembrie 1864. Pregatirile militare au inceput din 1860. In Uniune erau, atunci, 34 de state. La 20 decembrie 1860, Carolina de Sud s-a desprins de vechile structuri, gest urmat, intre 9 ianuarie 1 februarie 1861, de Mississippi, Florida, Alabama, Georgia, Louisiana, Texas, ulterior de Virginia, Arkansas, Carolina de Nord, Tannesse. Vor constitui, impreuna, Confederatia Statelor din Sud. In total, cele 11 zone meridionale erau locuite de aproximativ 9.000.000 de persoane, dintre acestea, 3 800.000 fiind sclavi. Statele nordice, in numar de 23, aveau peste 22.000.000 de locuitori. La 4 februarie 1861, se formeaza primul guvern al sudistilor, propunandu-si despartirea (secesiunea) de celelalte entitati, ramase consecvente mentinerii Uniunii. Executivul Confederatiei, constituit la Montgomerry (Alabama), stabileste resedinta oficiala in...
