S-a întâmplat în 15 aprilie 1452
S-a intamplat in 15 aprilie 1452: S-a nascut Leonardo Da Vinci, pictor, sculptor, arhitect, inventator si umanist italian. Intruchipare a tipului de om universal al Renasterii. Din 1515 s-a stabilit in Franta, la Curtea regelui Francisc I, unde a si murit. A realizat lucrari patrunse de un adanc umanism, pline de poezie si de mister: []The post S-a intamplat in 15 aprilie 1452 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 15 aprilie 1452 was first posted on aprilie 15, 2021 at 2:25 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 15 aprilie 1452: S-a nascut Leonardo Da Vinci, pictor, sculptor, arhitect, inventator si umanist italian. Intruchipare a tipului de om universal al Renasterii. Din 1515 s-a stabilit in Franta, la Curtea regelui Francisc I, unde a si murit. A realizat lucrari patrunse de un adanc umanism, pline de poezie si de mister: portrete (Mona Lisa sau Gioconda; Doamna cu hermina; Buna Vestire), compozitii (Sf. Ieronim in pustie; Madona in grota), picturi murale (Cina cea de taina; Batalia de la Anghiari). Desene, unele artistice (schite, ca celebrul Autoportret, studii de expresie cum sunt Portretele grotesti), altele cu caracter stiintific. Ca sculptor, a realizat statuia ecvestra a lui Francesco Storza. Este autorul unui celebru Tratat despre pictura. A adus contributii in numeroase ramuri ale stiintei: mecanica, optica, hidrotehnica, anatomie, botanica. A proiectat numeroase masini (de spalat, tipografice), cuptoare metalurgice etc. Leonardo da Vinci (n. Anchiano/Vinci, Italia d. 2 mai 1519, Cloux/Amboise, Franta) a fost un pictor, sculptor, arhitect si om de stiinta italian. Om de spirit universal, in acelasi timp artist, om de stiinta si inventator, Leonardo incarneaza spiritul universalist al Renasterii si ramane unul dintre oamenii cei mai importanti din acea epoca. Aportul sau deschizator de drumuri in artele plastice si forta lui de anticipare sunt caracteristice uriasei sale personalitati, de care a fost permanent constient. Leonardo a scris in insemnarile sale, cu un an inaintea mortii, cuvintele cu vibratie de bronz: Io continuer (Voi dainui ). Gioconda (La Gioconda) sau Mona Lisa este o pictura celebra a lui Leonardo da Vinci, realizata in anii 1503-1506, reprezentand o femeie cu expresie ganditoare si un suras abia schitat. Este considerata cea mai renumita opera din istoria picturii. Putine alte tablouri au fost atat de mult reproduse sau discutate. In prezent tabloul este expus la Muzeul Luvru din Paris, fiind atractia principala pentru orice vizitator. Este vorba de o pictura in ulei pe lemn de plop cu dimensiunea de 77 x 53 cm. Caracteristica principala a portretului este surasul enigmatic. Sigmund Freud a interpretat acest suras ca simbol al atractiei erotice a lui Leonardo fata de mama sa (Complex Oedip). Identitatea personajului portretizat nu este inca sigura, desi recent cercetatorul Giuseppe Pallanti din Florenta tinde sa confirme afirmatia lui Giorgio Vasari, dupa care ar fi vorba de Monna Lisa Gherardini, membra a micii nobilimi rurale din Toscana. Cercetari anterioare ajunsesera la concluzia ca portretul ar reda figura unei instarite doamne florentine, Madonna Lisa del Giocondo, al carei nume ar explica si a doua denumire a tabloului. Pictura reprezinta unul din primele portrete pe fondul unui peisaj imaginar. O caracteristica interesanta este ca fundalul nu este uniform, partea din stanga este evident la un nivel mai jos decat in dreapta, fiind probabil adaugata mai tarziu in cursul realizarii compozitiei. Tabloul a fost restaurat in mai multe randuri. Analizele cu raze R ntgen au revelat inca trei straturi de pictura sub cel vizibil. Istoria tabloului este plina de peripetii. Leonardo era foarte atasat de el si il purta totdeauna cu sine in calatoriile sale, luandu-l cu el atunci cand regele Francisc I l-a invitat in 1516 sa se stabileasca in Franta, in castelul din Amboise. Regele i-a cumparat tabloul, care a fost expus mai intai la palatul Fontainebleau, mai tarziu la Versailles. Dupa Revolutia Franceza este expus la Luvru, Napoleon Bonaparte l-a luat pentru propriul sau dormitor, apoi a revenit la muzeul Luvru. In timpul Razboiului franco-prusac din 1870-1871 a stat ascuns intr-un loc necunoscut. In ziua de 22 august 1911 se constata disparitia tabloului din muzeu. Poetul Guillaume Apollinaire este suspectat de furt si arestat, in ziua de 7 septembrie este interogat si Pablo Picasso, dar ambii sunt eliberati din lipsa de dovezi. S-a descoperit ca un angajat de la muzeul Luvru, de origine italiana, Vincenzo Perugia, convins ca tabloul apartine Italiei, l-a furat purtandu-l sub manta la iesirea din muzeu. A fost descoperit cand a incercat sa-l vanda unui negustor de opere de arta din Florenta. Dupa ce a fost expus in principalele orase ale Italiei, revine la Luvru in 1913. In 1956, partea inferioara a tabloului sufera daune serioase in urma unui atentat cu o solutie acida, iar cateva luni mai tarziu un vizitator a aruncat in el o piatra. In prezent se afla protejat intr-o vitrina din sticla incasabila. In anul 1962 a fost expus in America la New York si Washington, D.
C., iar in anul 1974 la Tokyo si Moscova. Cina cea de...
S-a intamplat in 15 aprilie 1452 was first posted on aprilie 15, 2021 at 2:25 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 15 aprilie 1452: S-a nascut Leonardo Da Vinci, pictor, sculptor, arhitect, inventator si umanist italian. Intruchipare a tipului de om universal al Renasterii. Din 1515 s-a stabilit in Franta, la Curtea regelui Francisc I, unde a si murit. A realizat lucrari patrunse de un adanc umanism, pline de poezie si de mister: portrete (Mona Lisa sau Gioconda; Doamna cu hermina; Buna Vestire), compozitii (Sf. Ieronim in pustie; Madona in grota), picturi murale (Cina cea de taina; Batalia de la Anghiari). Desene, unele artistice (schite, ca celebrul Autoportret, studii de expresie cum sunt Portretele grotesti), altele cu caracter stiintific. Ca sculptor, a realizat statuia ecvestra a lui Francesco Storza. Este autorul unui celebru Tratat despre pictura. A adus contributii in numeroase ramuri ale stiintei: mecanica, optica, hidrotehnica, anatomie, botanica. A proiectat numeroase masini (de spalat, tipografice), cuptoare metalurgice etc. Leonardo da Vinci (n. Anchiano/Vinci, Italia d. 2 mai 1519, Cloux/Amboise, Franta) a fost un pictor, sculptor, arhitect si om de stiinta italian. Om de spirit universal, in acelasi timp artist, om de stiinta si inventator, Leonardo incarneaza spiritul universalist al Renasterii si ramane unul dintre oamenii cei mai importanti din acea epoca. Aportul sau deschizator de drumuri in artele plastice si forta lui de anticipare sunt caracteristice uriasei sale personalitati, de care a fost permanent constient. Leonardo a scris in insemnarile sale, cu un an inaintea mortii, cuvintele cu vibratie de bronz: Io continuer (Voi dainui ). Gioconda (La Gioconda) sau Mona Lisa este o pictura celebra a lui Leonardo da Vinci, realizata in anii 1503-1506, reprezentand o femeie cu expresie ganditoare si un suras abia schitat. Este considerata cea mai renumita opera din istoria picturii. Putine alte tablouri au fost atat de mult reproduse sau discutate. In prezent tabloul este expus la Muzeul Luvru din Paris, fiind atractia principala pentru orice vizitator. Este vorba de o pictura in ulei pe lemn de plop cu dimensiunea de 77 x 53 cm. Caracteristica principala a portretului este surasul enigmatic. Sigmund Freud a interpretat acest suras ca simbol al atractiei erotice a lui Leonardo fata de mama sa (Complex Oedip). Identitatea personajului portretizat nu este inca sigura, desi recent cercetatorul Giuseppe Pallanti din Florenta tinde sa confirme afirmatia lui Giorgio Vasari, dupa care ar fi vorba de Monna Lisa Gherardini, membra a micii nobilimi rurale din Toscana. Cercetari anterioare ajunsesera la concluzia ca portretul ar reda figura unei instarite doamne florentine, Madonna Lisa del Giocondo, al carei nume ar explica si a doua denumire a tabloului. Pictura reprezinta unul din primele portrete pe fondul unui peisaj imaginar. O caracteristica interesanta este ca fundalul nu este uniform, partea din stanga este evident la un nivel mai jos decat in dreapta, fiind probabil adaugata mai tarziu in cursul realizarii compozitiei. Tabloul a fost restaurat in mai multe randuri. Analizele cu raze R ntgen au revelat inca trei straturi de pictura sub cel vizibil. Istoria tabloului este plina de peripetii. Leonardo era foarte atasat de el si il purta totdeauna cu sine in calatoriile sale, luandu-l cu el atunci cand regele Francisc I l-a invitat in 1516 sa se stabileasca in Franta, in castelul din Amboise. Regele i-a cumparat tabloul, care a fost expus mai intai la palatul Fontainebleau, mai tarziu la Versailles. Dupa Revolutia Franceza este expus la Luvru, Napoleon Bonaparte l-a luat pentru propriul sau dormitor, apoi a revenit la muzeul Luvru. In timpul Razboiului franco-prusac din 1870-1871 a stat ascuns intr-un loc necunoscut. In ziua de 22 august 1911 se constata disparitia tabloului din muzeu. Poetul Guillaume Apollinaire este suspectat de furt si arestat, in ziua de 7 septembrie este interogat si Pablo Picasso, dar ambii sunt eliberati din lipsa de dovezi. S-a descoperit ca un angajat de la muzeul Luvru, de origine italiana, Vincenzo Perugia, convins ca tabloul apartine Italiei, l-a furat purtandu-l sub manta la iesirea din muzeu. A fost descoperit cand a incercat sa-l vanda unui negustor de opere de arta din Florenta. Dupa ce a fost expus in principalele orase ale Italiei, revine la Luvru in 1913. In 1956, partea inferioara a tabloului sufera daune serioase in urma unui atentat cu o solutie acida, iar cateva luni mai tarziu un vizitator a aruncat in el o piatra. In prezent se afla protejat intr-o vitrina din sticla incasabila. In anul 1962 a fost expus in America la New York si Washington, D.
C., iar in anul 1974 la Tokyo si Moscova. Cina cea de...
