23 aprilie – Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă
23 aprilie Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta. Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, supranumit purtatorul de biruinta (gr. tropeophoros), praznuit in fiecare an pe 23 aprilie, este unul dintre cei mai cunoscuti si venerati aparatori ai crestinismului. Sfantul Mucenic Gheorghe a trait pe vremea imparatului Diocletian (sec. IV). Sfantul Mare Mucenic Gheorghe s-a []The post 23 aprilie Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta appeared first on Jurnal Spiritual.23 aprilie Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta was first posted on aprilie 23, 2021 at 6:10 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.com23 aprilie Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta. Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, supranumit purtatorul de biruinta (gr. tropeophoros), praznuit in fiecare an pe 23 aprilie, este unul dintre cei mai cunoscuti si venerati aparatori ai crestinismului. Sfantul Mucenic Gheorghe a trait pe vremea imparatului Diocletian (sec. IV). Sfantul Mare Mucenic Gheorghe s-a nascut in Capadocia (Turcia de astazi), in jurul anului 270, din parinti crestini tatal sau fiind general roman iar mama palestiniana. A avut parte de o educatie aleasa, fiind o fire buna, cinstita si credincioasa, apoi, pe vremea Imparatului Diocletian (284 305) si-a dovedit vitejia in razboaie. Ca urmare primeste mai intai rangul de numerie, inca pe cand era tanar, iar apoi este inaintat la gradul de comit, in conditiile in care nu si-a facut cunoscuta credinta crestina. La varsta de 20 de ani ramane orfan de tata, care este ucis in lupte, moment in care pleaca, alaturi de mama sa, din Capadocia, stabilindu-se in Palestina.
Curand si mama sa avea sa moara, iar Gheorghe a mostenit o avere uriasa. In jurul anului 303, imparatul Diocletian incepe o prigoana asupra crestinilor, dupa hotararile impotriva acestora luate la Consiliul de la Nicomedia din acel an, manifestata prin daramarea lacasurilor de cult, interzicerea reuniunilor crestinilor, arderea cartilor de rugaciune si uciderea celor care refuzau sa aduca jertfa zeitatilor. Sfantul Gheorghe decide sa isi imparta toata averea saracilor, apoi isi declara public credinta crestina, chiar in cadrul sfatului stapanitorilor romani, in fata imparatului Diocletian. Drept consecinta, el a fost inchis si torturat in cele mai cumplite moduri: a fost impuns cu sulita, a fost pus pe roata, a fost aruncat intr-o groapa plina cu var sau batut cu vine de bou, i s-au pus lespezi de piatra pe piept dar, prin darul lui Dumnezeu, a scapat nevatamat din toate aceste incercari, refuzand sa-si schimbe credinta, ba inca a facut o mare minune inviind un om din morti. Astfel a atras catre credinta crestina pe insasi imparateasa Alexandra, sotia lui Diocletian, a crestinat nenumarati alti pagani, insa a starnit mania lui Diocletian care l-a introdus in temnita grea, fiind legat cu lanturi. Insa, intr-o noapte, Sfantului Gheorghe i se arata Hristos care i-a vestit ca il asteapta intamplari bune in viata sa. A doua zi, la 23 aprilie anul 304, Sfantul Gheorghe este ispitit din nou cu onoruri pentru a aduce jerfa zeilor, insa el isi marturiseste si mai aprig credinta, este condamnat la moarte si decapitat, in cetatea Diospolis, langa Lidda. De atunci 23 aprilie a ramas zi de praznuire a Sfantului Gheorghe. Un an mai tarziu, Constantin devine imparat, iar drept-credinciosii primesc libertatea de a se manifesta. Sfantului Gheorghe i se ridica o biserica mare si frumoasa in Lidda, iar sfantul trup al sau este luat din locul neinsemnat in care zacea si adus in acea cetate, moastele sale devenind izvoare aducatoare de minuni. Ulterior moastele sale au fost duse si imprastiate in intreaga Europa, la biserici si manastiri. In anul 1222, regele Angliei, Richard Inima de Leu, il alege pe Sfantul Gheorghe patron spiritual al Casei Regale si al intregii tari, apoi Edward al III-lea a infiintat Ordinul St. George , iar Crucea Sfantului Gheorghe a devenit, ulterior, simbolul steagului Angliei.
In timp Sfantul Mare Mucenic Gheorghe a devenit ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei si Serbiei. La Biserica din Lidda (actualmente Lodd, in sudul orasului Tel Aviv) se pastreaza mormantul Sfantului Gheorghe, candela sa din care se miruiesc pelerinii si lanturile de fier cu care marele mucenic a fost legat in temnita. In Romania, Sfantul Gheorghe a devenit, inca din vremea lui tefan cel Mare, patron si ocrotitor al Armatei si al Moldovei, iar venerarea sa a devenit un cult national.
Tot tefan cel Mare a zidit Manastirea Zografu de pe Muntele Athos, aceasta fiind inchinata Sfantului Gheorghe si fiind inzestrata cu steagul de lupta al Moldovei cu imaginea...
Curand si mama sa avea sa moara, iar Gheorghe a mostenit o avere uriasa. In jurul anului 303, imparatul Diocletian incepe o prigoana asupra crestinilor, dupa hotararile impotriva acestora luate la Consiliul de la Nicomedia din acel an, manifestata prin daramarea lacasurilor de cult, interzicerea reuniunilor crestinilor, arderea cartilor de rugaciune si uciderea celor care refuzau sa aduca jertfa zeitatilor. Sfantul Gheorghe decide sa isi imparta toata averea saracilor, apoi isi declara public credinta crestina, chiar in cadrul sfatului stapanitorilor romani, in fata imparatului Diocletian. Drept consecinta, el a fost inchis si torturat in cele mai cumplite moduri: a fost impuns cu sulita, a fost pus pe roata, a fost aruncat intr-o groapa plina cu var sau batut cu vine de bou, i s-au pus lespezi de piatra pe piept dar, prin darul lui Dumnezeu, a scapat nevatamat din toate aceste incercari, refuzand sa-si schimbe credinta, ba inca a facut o mare minune inviind un om din morti. Astfel a atras catre credinta crestina pe insasi imparateasa Alexandra, sotia lui Diocletian, a crestinat nenumarati alti pagani, insa a starnit mania lui Diocletian care l-a introdus in temnita grea, fiind legat cu lanturi. Insa, intr-o noapte, Sfantului Gheorghe i se arata Hristos care i-a vestit ca il asteapta intamplari bune in viata sa. A doua zi, la 23 aprilie anul 304, Sfantul Gheorghe este ispitit din nou cu onoruri pentru a aduce jerfa zeilor, insa el isi marturiseste si mai aprig credinta, este condamnat la moarte si decapitat, in cetatea Diospolis, langa Lidda. De atunci 23 aprilie a ramas zi de praznuire a Sfantului Gheorghe. Un an mai tarziu, Constantin devine imparat, iar drept-credinciosii primesc libertatea de a se manifesta. Sfantului Gheorghe i se ridica o biserica mare si frumoasa in Lidda, iar sfantul trup al sau este luat din locul neinsemnat in care zacea si adus in acea cetate, moastele sale devenind izvoare aducatoare de minuni. Ulterior moastele sale au fost duse si imprastiate in intreaga Europa, la biserici si manastiri. In anul 1222, regele Angliei, Richard Inima de Leu, il alege pe Sfantul Gheorghe patron spiritual al Casei Regale si al intregii tari, apoi Edward al III-lea a infiintat Ordinul St. George , iar Crucea Sfantului Gheorghe a devenit, ulterior, simbolul steagului Angliei.
In timp Sfantul Mare Mucenic Gheorghe a devenit ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei si Serbiei. La Biserica din Lidda (actualmente Lodd, in sudul orasului Tel Aviv) se pastreaza mormantul Sfantului Gheorghe, candela sa din care se miruiesc pelerinii si lanturile de fier cu care marele mucenic a fost legat in temnita. In Romania, Sfantul Gheorghe a devenit, inca din vremea lui tefan cel Mare, patron si ocrotitor al Armatei si al Moldovei, iar venerarea sa a devenit un cult national.
Tot tefan cel Mare a zidit Manastirea Zografu de pe Muntele Athos, aceasta fiind inchinata Sfantului Gheorghe si fiind inzestrata cu steagul de lupta al Moldovei cu imaginea...
