S-a întâmplat în 4 iunie 105
S-a intamplat in 4 iunie 105: Imparatul Traian paraseste Roma pentru a purta al doilea razboi impotriva dacilor (105-106). Marcus Ulpius Nerva Traianus (n. 18 septembrie 53, Italica Santiponce, d. 9 august 117 Selinus Cilicia), Imparat Roman intre (98 117) a fost al doilea dintre cei asa-zisi cinci imparati buni ai Imperiului Roman (dinastia []The post S-a intamplat in 4 iunie 105 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 4 iunie 105 was first posted on iunie 4, 2021 at 1:14 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 4 iunie 105: Imparatul Traian paraseste Roma pentru a purta al doilea razboi impotriva dacilor (105-106). Marcus Ulpius Nerva Traianus (n. 18 septembrie 53, Italica Santiponce, d. 9 august 117 Selinus Cilicia), Imparat Roman intre (98 117) a fost al doilea dintre cei asa-zisi cinci imparati buni ai Imperiului Roman (dinastia Antoninilor) si unul dintre cei mai importanti ai acestuia. In timpul domniei sale, imperiul a ajuns la intinderea teritoriala maxima. In 101, a lansat o expeditie in regatul Dacia, aflat la nord de Dunare si l-a fortat un an mai tarziu pe regele Decebal sa capituleze, dupa ce Traian a asediat cu succes capitala Sarmizegetusa. Traian s-a intors la Roma incununat cu succes si a primit titlul de Dacicus Maximus. Totusi, la scurt timp, Decebal a adus iarasi probleme Imperiului Roman, incercand sa convinga regatele vecine nord-dunarene sa i se alature. Traian se hotaraste sa atace din nou, inginerii sai construind un imens pod peste Dunare, reusind astfel sa cucereasca Dacia in 106. Decebal s-a sinucis, iar in locul capitalei distruse, Sarmizegetusa, Traian a construit un nou oras, numit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. A hotarat sa colonizeze Dacia cu romani si a anexat-o ca provincie romana.
Podul lui Traian a fost un pod construit de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, intre primavara anului 103 si primavara anului 105 pe Dunarea de Jos, la est de Portile de Fier, in apropiere de orasul Drobeta-Turnu Severin. Scopul constructiei a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian si a proviziilor necesare celei de-a doua campanii militare de cucerire a Daciei regelui Decebal. Locul pentru a construi Podul lui Traian a fost ales de Apolodor din Damasc in avalul Severinului de astazi, deoarece apele Dunarii se calmau dupa iesirea din defileul Cazanelor (Portile de Fier) iar fundul albiei fluviului era suficient de incarcat cu pietre si stanci purtate din trecatoarea dintre Carpati si Balcani, un fundament extrem de stabil pentru sustinerea constructiei. Podul masura 1135 de metri lungime, legand castrul Pontes de pe malul sudic (Serbia de azi) de castrul Drobeta, pe malul nordic. Aceasta din urma devenise posesiune romana dupa primul razboi dacic (101-102 d.
C). Conform scrierii lui Dio Cassius, podul avea aproximativ 18 metri in inaltime si 12 in latime, cat sa permita trecerea, ca pe uscat, a unei legiuni cavaliere in mars. La cele doua capete ale Podului, sudic (Pontes) si nordic (Drobeta), au fost construite arcuri de triumf, porti monumentale, expresie a maretiei si puterii romane imperiale. O alta descriere a constructiei podului a fost facuta de Procopius din Cezareea in lucrarea De aedificis (IV, 6). Pentru a putea pune bazele pilastrilor, romanii au deviat partial cursul Dunarii folosind albia unui afluent sudic care poate fi vazut inca si azi, in Serbia, la est de orasul Cladova.
Astfel primii 10-12 piloni au fost ridicati pe uscat. Pentru constructia celorlalti s-au folosit cofraje din barne de stejar cimentate. Placa memoriala romana Tabula Traiana , 4 metri lungime si 1,75 metri inaltime, ce comemoreaza finalizarea drumului militar roman al lui Traian, este amplasata pe partea sarbeasca cu fata spre malul romanesc. Pe ea sunt inscriptionate urmatoarele (traducere din limba latina): Imparatul Nerva fiul divinului Nerva, Nerva Traian, Augustus, Germanicus, Pontifex Maximus, investit de patru ori ca Tribun, Tatal Patriei, Consul pentru a treia oara, excavand roci din munti si folosind barne de lemn a facut acest pod . Distrugerea si starea actuala a ruinelor. Istoricii considera de obicei credibila relatarea lui Cassius Dio care atribuie indepartarea suprastructurii podului succesorului lui Traian, Hadrian. Acesta il percepea ca pe un risc pentru Moesia, in cazul unei invazii barbare din nord. Exista insa si surse care afirma ca autorul distrugerii ar fi Aurelian, in cadrul operatiunii de abandonare a Daciei.
Cei douazeci de stalpi inca se mai vedeau in anul 1856, cand nivelul Dunarii era foarte scazut. In 1906, Comisia Internationala a Dunarii a decis sa distruga doi stalpi care stanjeneau navigatia. In 1932, erau 16 stalpi ramasi sub apa, dar in 1982 doar 12 au mai fost gasiti de arheologi, probabil restul de patru fiind luati de apa intre timp. Insa, chiar si astazi se pot vedea primul si ultimul stalp pe malurile Dunarii. Podul lui Traian este un monument istoric, ce face parte din patrimoniul cultural national, aflat in...
S-a intamplat in 4 iunie 105 was first posted on iunie 4, 2021 at 1:14 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 4 iunie 105: Imparatul Traian paraseste Roma pentru a purta al doilea razboi impotriva dacilor (105-106). Marcus Ulpius Nerva Traianus (n. 18 septembrie 53, Italica Santiponce, d. 9 august 117 Selinus Cilicia), Imparat Roman intre (98 117) a fost al doilea dintre cei asa-zisi cinci imparati buni ai Imperiului Roman (dinastia Antoninilor) si unul dintre cei mai importanti ai acestuia. In timpul domniei sale, imperiul a ajuns la intinderea teritoriala maxima. In 101, a lansat o expeditie in regatul Dacia, aflat la nord de Dunare si l-a fortat un an mai tarziu pe regele Decebal sa capituleze, dupa ce Traian a asediat cu succes capitala Sarmizegetusa. Traian s-a intors la Roma incununat cu succes si a primit titlul de Dacicus Maximus. Totusi, la scurt timp, Decebal a adus iarasi probleme Imperiului Roman, incercand sa convinga regatele vecine nord-dunarene sa i se alature. Traian se hotaraste sa atace din nou, inginerii sai construind un imens pod peste Dunare, reusind astfel sa cucereasca Dacia in 106. Decebal s-a sinucis, iar in locul capitalei distruse, Sarmizegetusa, Traian a construit un nou oras, numit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. A hotarat sa colonizeze Dacia cu romani si a anexat-o ca provincie romana.
Podul lui Traian a fost un pod construit de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, intre primavara anului 103 si primavara anului 105 pe Dunarea de Jos, la est de Portile de Fier, in apropiere de orasul Drobeta-Turnu Severin. Scopul constructiei a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian si a proviziilor necesare celei de-a doua campanii militare de cucerire a Daciei regelui Decebal. Locul pentru a construi Podul lui Traian a fost ales de Apolodor din Damasc in avalul Severinului de astazi, deoarece apele Dunarii se calmau dupa iesirea din defileul Cazanelor (Portile de Fier) iar fundul albiei fluviului era suficient de incarcat cu pietre si stanci purtate din trecatoarea dintre Carpati si Balcani, un fundament extrem de stabil pentru sustinerea constructiei. Podul masura 1135 de metri lungime, legand castrul Pontes de pe malul sudic (Serbia de azi) de castrul Drobeta, pe malul nordic. Aceasta din urma devenise posesiune romana dupa primul razboi dacic (101-102 d.
C). Conform scrierii lui Dio Cassius, podul avea aproximativ 18 metri in inaltime si 12 in latime, cat sa permita trecerea, ca pe uscat, a unei legiuni cavaliere in mars. La cele doua capete ale Podului, sudic (Pontes) si nordic (Drobeta), au fost construite arcuri de triumf, porti monumentale, expresie a maretiei si puterii romane imperiale. O alta descriere a constructiei podului a fost facuta de Procopius din Cezareea in lucrarea De aedificis (IV, 6). Pentru a putea pune bazele pilastrilor, romanii au deviat partial cursul Dunarii folosind albia unui afluent sudic care poate fi vazut inca si azi, in Serbia, la est de orasul Cladova.
Astfel primii 10-12 piloni au fost ridicati pe uscat. Pentru constructia celorlalti s-au folosit cofraje din barne de stejar cimentate. Placa memoriala romana Tabula Traiana , 4 metri lungime si 1,75 metri inaltime, ce comemoreaza finalizarea drumului militar roman al lui Traian, este amplasata pe partea sarbeasca cu fata spre malul romanesc. Pe ea sunt inscriptionate urmatoarele (traducere din limba latina): Imparatul Nerva fiul divinului Nerva, Nerva Traian, Augustus, Germanicus, Pontifex Maximus, investit de patru ori ca Tribun, Tatal Patriei, Consul pentru a treia oara, excavand roci din munti si folosind barne de lemn a facut acest pod . Distrugerea si starea actuala a ruinelor. Istoricii considera de obicei credibila relatarea lui Cassius Dio care atribuie indepartarea suprastructurii podului succesorului lui Traian, Hadrian. Acesta il percepea ca pe un risc pentru Moesia, in cazul unei invazii barbare din nord. Exista insa si surse care afirma ca autorul distrugerii ar fi Aurelian, in cadrul operatiunii de abandonare a Daciei.
Cei douazeci de stalpi inca se mai vedeau in anul 1856, cand nivelul Dunarii era foarte scazut. In 1906, Comisia Internationala a Dunarii a decis sa distruga doi stalpi care stanjeneau navigatia. In 1932, erau 16 stalpi ramasi sub apa, dar in 1982 doar 12 au mai fost gasiti de arheologi, probabil restul de patru fiind luati de apa intre timp. Insa, chiar si astazi se pot vedea primul si ultimul stalp pe malurile Dunarii. Podul lui Traian este un monument istoric, ce face parte din patrimoniul cultural national, aflat in...
