Cristian – unul dintre cei mai minunaţi copii ai Domnului pe care îi născusem în lanţurile mele.
Legamantul cu Domnul a venit in viata lui Cristian in ziua de 22 aprilie a acelui an neuitat. Presimteam despartirea noastra apropiata si doream ca aceasta sa nu vina inainte de predarea lui in intregime si cu legamant lui Iisus Hristos Domnul, pentru a fi sigur de mantuirea sufletului sau. In ziua aceea stateam amandoi []Legamantul cu Domnul a venit in viata lui Cristian in ziua de 22 aprilie a acelui an neuitat.
Presimteam despartirea noastra apropiata si doream ca aceasta sa nu vina inainte de predarea lui in intregime si cu legamant lui Iisus Hristos Domnul, pentru a fi sigur de mantuirea sufletului sau.
In ziua aceea stateam amandoi unul langa altul, proptiti cu spatele la peretele caldut al baracii, cu ochii inchisi si cu fata spre soarele care ne mangaia toata fiinta. Il intreb: Cristian, spune-mi tu, care a fost cea mai fericita zi din viata ta? Pana astazi, imi zise el oftand cu intristare, eu nu-mi aduc aminte sa fi avut nici o zi despre care sa pot spune ca a fost fericita. Dar tu ai avut o astfel de zi? i daca da, spune-mi care si cum a fost. O, eu am avut nenumarate astfel de zile, Cristian. Dar cea mai dintai zi fericita din viata mea a fost ziua legamantului meu cu Dumnezeu. N-am sa uit niciodata ziua aceea. Povesteste-mi-o cum a fost. i i-am povestit atunci si lui, cum v-am povestit si voua, acea zi de 8 iunie 1930. Ziua Rusaliilor neuitate, ziua rugaciunii si lacrimilor mele de atunci, a intalnirii mele cu Hristos, a transformarii ceresti care s-a petrecut cu mine si in mine in ceasul acela. A cerului deschis si stralucit in care am fost atunci si in care ma straduiesc sa raman sufleteste pana cand voi ajunge cu adevarat si pe totdeauna in el. Dar tu, Cristian, nu doresti sa ai o astfel de zi in viata ta? am incheiat eu. Ba da! imi zise el, luandu-mi amandoua mainile mele in mainile lui si lipindu-si-le pe inima.
Apoi isi pleca duios capul pe umarul meu si in lumina fericita a acelui soare stralucit din varful unei intunecate primaveri, s-a facut in viata lui Cristian una dintre cele mai minunate invieri din moartea unuia dintre cele mai pierdute suflete In noaptea aceea stralucise pentru Cristian o lumina atat de minunata, ca pe campiile Betleemului.
N-am sa uit niciodata marturisirea lui de credinta in Dumnezeu, de recunostinta fata de Hristos, Dulcele lui Mantuitor si de multumire fata de dragostea Duhului Sfant Care lucrasera in viata lui, in asa fel intocmind toate lucrurile, ca el sa ajunga acum aici la aceasta transformare cereasca.
Ce adanc si ce limpede vedea el acum tot ce facuse bunatatea Domnului pentru a-l aduce pana aici! Ce salvatoare fusese pentru el scoala suferintei prin care trecuse si fara de care el n-ar fi putut ajunge...
Presimteam despartirea noastra apropiata si doream ca aceasta sa nu vina inainte de predarea lui in intregime si cu legamant lui Iisus Hristos Domnul, pentru a fi sigur de mantuirea sufletului sau.
In ziua aceea stateam amandoi unul langa altul, proptiti cu spatele la peretele caldut al baracii, cu ochii inchisi si cu fata spre soarele care ne mangaia toata fiinta. Il intreb: Cristian, spune-mi tu, care a fost cea mai fericita zi din viata ta? Pana astazi, imi zise el oftand cu intristare, eu nu-mi aduc aminte sa fi avut nici o zi despre care sa pot spune ca a fost fericita. Dar tu ai avut o astfel de zi? i daca da, spune-mi care si cum a fost. O, eu am avut nenumarate astfel de zile, Cristian. Dar cea mai dintai zi fericita din viata mea a fost ziua legamantului meu cu Dumnezeu. N-am sa uit niciodata ziua aceea. Povesteste-mi-o cum a fost. i i-am povestit atunci si lui, cum v-am povestit si voua, acea zi de 8 iunie 1930. Ziua Rusaliilor neuitate, ziua rugaciunii si lacrimilor mele de atunci, a intalnirii mele cu Hristos, a transformarii ceresti care s-a petrecut cu mine si in mine in ceasul acela. A cerului deschis si stralucit in care am fost atunci si in care ma straduiesc sa raman sufleteste pana cand voi ajunge cu adevarat si pe totdeauna in el. Dar tu, Cristian, nu doresti sa ai o astfel de zi in viata ta? am incheiat eu. Ba da! imi zise el, luandu-mi amandoua mainile mele in mainile lui si lipindu-si-le pe inima.
Apoi isi pleca duios capul pe umarul meu si in lumina fericita a acelui soare stralucit din varful unei intunecate primaveri, s-a facut in viata lui Cristian una dintre cele mai minunate invieri din moartea unuia dintre cele mai pierdute suflete In noaptea aceea stralucise pentru Cristian o lumina atat de minunata, ca pe campiile Betleemului.
N-am sa uit niciodata marturisirea lui de credinta in Dumnezeu, de recunostinta fata de Hristos, Dulcele lui Mantuitor si de multumire fata de dragostea Duhului Sfant Care lucrasera in viata lui, in asa fel intocmind toate lucrurile, ca el sa ajunga acum aici la aceasta transformare cereasca.
Ce adanc si ce limpede vedea el acum tot ce facuse bunatatea Domnului pentru a-l aduce pana aici! Ce salvatoare fusese pentru el scoala suferintei prin care trecuse si fara de care el n-ar fi putut ajunge...
