S-a întâmplat în 31 martie 1933
S-a intamplat in 31 martie 1933: S-a nascut poetul si eseistul Nichita Stanescu. Nichita Hristea Stanescu s-a nascut la Ploiesti, mama sa fiind Tatiana Cereaciuchin, membra a unei familii de nobili de origine rusa refugiata in Romania, iar tatal, Nicolae Hristea Stanescu, fost taran devenit mestesugar si comerciant. Intre anii 1944 si 1952 a urmat Liceul Sf. Petru si Pavel din Ploiesti (actualul Mihai Viteazul ), iar in perioada 1952 1957 a urmat cursurile Facultatii de Filologie a Universitatii din Bucuresti. In anul 1952, in primul an al facultatii, s-a casatorit cu Magdalena Petrescu, marea sa dragoste din adolescenta, insa dupa numai un an cei doi se despart. In anul 1955, Nichita si-a adunat poeziile sale bascalioase , scrise, dupa propriile sale cuvinte, fara mama, fara tata , intr-un volum numit Argotice cantece la drumul mare , insa care avea sa fie publicat mult dupa moartea sa, in anul 1992. In martie 1957, debuteaza in revistele Tribuna din Cluj si in Gazeta literara , unde ii sunt publicate trei poezii. In anii 1957 si 1958 este, pentru scurta vreme, corector si apoi redactor la sectia de poezie a Gazetei literare , aflata sub directia lui Zaharia Stancu, iar in anul 1960 ii apare volumul de debut Sensul iubirii . In anul 1962 Nichita s-a casatorit cu poeta si eseista Doina Ciurea, din dragostea celor doi reiesind inspiratia poetului pentru volumul O viziune a sentimentelor , aparut doi ani mai tarziu si pentru care Nichita primeste, in acelasi an, premiul Uniunii Scriitorilor. In martie 1965 publica volumul de poezii Dreptul la timp , iar un an mai tarziu publica volumul 11 elegii , aparut la Editura Tineretului. In anul 1967, publica nu mai putin de trei volume Rosu vertical , Antologia Alfa , precum si volumul de poezii Oul si sfera , iar in anul 1969 publica volumele de poezii Necuvintele , care primeste din nou Premiul Uniunii Scriitorilor si Un pamant numit Romania . In acelasi an este numit redactor-sef adjunct al revistei Luceafarul , alaturi de Adrian Paunescu, iar in anul 1970, publica volumul In dulcele stil clasic si a doua antologie din opera sa cu titlul Poezii si detine o rubrica lunara in revista Arges . In perioada 1970 1973, devine redactor-sef adjunct la revista Romania literara , aflata sub conducerea lui Nicolae Breban. In anul 1971 ii sunt traduse in fosta Iugoslavie volumele Belgradul in cinci prieteni editie bilingva de poezii inedite si Nereci (Necuvintele ), iar un an mai tarziu publica volumul de poezii Maretia frigului si primeste, pentru volumul de eseuri Cartea de recitire , pentru a treia oara, Premiul Uniunii Scriitorilor. In anul 1973 publica antologia de poezii de dragoste Clar de inima , iar in 1975, este recompensat cu Premiul international Johann Gottfried von Herder . In acelasi an publica antologia Starea poeziei , pentru care primeste un nou premiu al Uniunii Scriitorilor, si devine publicist comentator la revista Romania literara . La cutremurul din 4 martie 1977, Nichita Stanescu incearca, in zadar, sa-l salveze pe prietenul sau Nicolae tefanescu, fiind lovit de un zid care s-a prabusit, sufera un soc si o paralizie de scurta durata a partii stangi a corpului, dar care ii va lasa sechele pe mai departe. Este si perioada in care poetul devine dependent de alcool, apropiatii sai povestind ca Nichita consuma mai mult de doua sticle de vodca pe zi, un viciu care, culmea, nu ii crea betia inevitabila in astfel de cazuri, ci o luciditate aproape nefireasca si o efervescenta artistica care conducea spre culmea genialitatii. Era, probabil necesarul Pact cu Diavolul , fara de care multi dintre artisti nu ar fi atins implinirea de geniu. Sumele cheltuite de Nichita pe bautura ajungeau, la cateva zile, la mai mult decat dublul unui salariu lunar obisnuit, insa avea de unde plati, fiind rasplatit regeste pentru contributiile lui literare, ajungand, pentru acelasi motiv, si unul dintre favoritii regimului ceausist. In fapt tot ce castiga poetul, altfel un om extrem de generos, era cheltuit, nu de putine ori Nichita contribuind cu...