S-a întâmplat în 30 martie 1989
S-a intamplat in 30 martie 1989: A murit Nicolae Steinhardt. Nicolae Aurelian Steinhardt (n. 29 iulie 1912 ) a fost un scriitor, critic literar, eseist, jurist, publicist si scriitor roman, originar din Pantelimon, judetul Ilfov. De origine evreiasca, s-a convertit la religia crestina ortodoxa in inchisoarea de la Jilava, si-a luat numele de fratele []The post S-a intamplat in 30 martie 1989 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 30 martie 1989: A murit Nicolae Steinhardt. Nicolae Aurelian Steinhardt (n. 29 iulie 1912 ) a fost un scriitor, critic literar, eseist, jurist, publicist si scriitor roman, originar din Pantelimon, judetul Ilfov. De origine evreiasca, s-a convertit la religia crestina ortodoxa in inchisoarea de la Jilava, si-a luat numele de fratele Nicolae, si s-a calugarit dupa punerea sa in libertate. Este autorul unei opere unice in literatura romana, Jurnalul fericirii. A fost doctor in drept constitutional. Intre anii 1919 1929 urmeaza cursurile scolii primare (in particular si la scoala Clementa ), si ale liceului Spiru Haret. Printre colegii de aici se numara Constantin Noica, Mircea Eliade, Arsavir Acterian, Haig Acterian, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Marcel Avramescu s. a. Singurul elev de confesiune mozaica, urmeaza alaturi de colegii sai cursurile de religie crestina, cu preotul Georgescu-Silvestru, care, de mai multe ori, spunea clasei: decat sa vad ministru al Cultelor pe un papistas ca Maniu, mai bine pe un jidan de-al nostru, baiat de treaba cum e (Primejdia marturisirii, pp. 171-172). Nicu Steinhardt. Isi ia bacalaureatul in 1929. Dupa 1929 frecventeaza cenaclul literar Sburatorul al lui Eugen Lovinescu, descoperindu-se in el germenii viitorului literat. Isi ia licenta in Drept si Litere la Universitatea din Bucuresti in 1934, iar in 1936 isi sustine la Bucuresti doctoratul in drept constitutional, cu lucrarea Principiile clasice si noile tendinte ale dreptului constitutional. Critica operei lui L on Duguit, publicata in acelasi an. Din aceasta perioada dateaza inceputul prieteniei cu Emanuel Neuman (Manole), pe care o considera pana la botez, evenimentul cel mai de seama (Jurnalul fericirii, p. 121). In 1958 este arestat Constantin Noica si grupul sau de prieteni din care faceau parte si Nicu Steinhardt, alaturi de Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al-George, Pastorel Teodoreanu, Dinu Ranetti, Mihai Radulescu, Theodor Enescu, Marieta Sadova s. a. La 31 decembrie 1959 este convocat la Securitate, cerandu-i-se sa fie martor al acuzarii, punandu-i-se in vedere ca daca refuza sa fie martor al acuzarii, va fi arestat si implicat in lotul intelectualilor mistico-legionari . Anchetat pentru ca a refuzat sa depuna marturie impotriva lui Constantin Noica, este condamnat in lotul Pillat-Noica la 13 ani de munca silnica, sub acuzatia de crima de uneltire contra ordinii sociale . Acest eveniment inlatura orice dubiu, sovaiala, teama, lene, descumpanire (Primejdia marturisirii, p. 178) si grabeste luarea deciziei de a se boteza. La 15 martie 1960, in inchisoarea Jilava, ieromonahul basarabean Mina Dobzeu il boteaza intru Iisus Hristos, nas de botez fiindu-i Emanuel Vidrascu (coleg de lot, fost sef de cabinet al maresalului Antonescu), iar ca martori ai tainei participa Alexandru Paleologu, doi preoti romano-catolici, doi preoti uniti si unul protestant, spre a da botezului un caracter ecumenic (cf. Jurnalul fericirii). Episodul da nastere cartii Jurnalul fericirii, care reprezinta, dupa propria-i marturie, testamentul lui literar. Redactat la inceputul anilor 70, aceasta prima varianta circa 570 de pagini dactilografiate este confiscata de Securitate in 1972 si ii va fi restituita in 1975, dupa numeroase interventii pe langa Uniunea Scriitorilor. Intre timp, autorul finalizeaza a doua varianta, mai ampla, de 760 pagini dactilografiate. Jurnalul fericirii este confiscat a doua oara in 1984. Redactand in tot acest timp mai multe versiuni, acestea au fost scoase pe ascuns din tara, doua dintre ele ajungand in posesia Monicai Lovinescu si a lui Virgil...
S-a intamplat in 30 martie 1989: A murit Nicolae Steinhardt. Nicolae Aurelian Steinhardt (n. 29 iulie 1912 ) a fost un scriitor, critic literar, eseist, jurist, publicist si scriitor roman, originar din Pantelimon, judetul Ilfov. De origine evreiasca, s-a convertit la religia crestina ortodoxa in inchisoarea de la Jilava, si-a luat numele de fratele Nicolae, si s-a calugarit dupa punerea sa in libertate. Este autorul unei opere unice in literatura romana, Jurnalul fericirii. A fost doctor in drept constitutional. Intre anii 1919 1929 urmeaza cursurile scolii primare (in particular si la scoala Clementa ), si ale liceului Spiru Haret. Printre colegii de aici se numara Constantin Noica, Mircea Eliade, Arsavir Acterian, Haig Acterian, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Marcel Avramescu s. a. Singurul elev de confesiune mozaica, urmeaza alaturi de colegii sai cursurile de religie crestina, cu preotul Georgescu-Silvestru, care, de mai multe ori, spunea clasei: decat sa vad ministru al Cultelor pe un papistas ca Maniu, mai bine pe un jidan de-al nostru, baiat de treaba cum e (Primejdia marturisirii, pp. 171-172). Nicu Steinhardt. Isi ia bacalaureatul in 1929. Dupa 1929 frecventeaza cenaclul literar Sburatorul al lui Eugen Lovinescu, descoperindu-se in el germenii viitorului literat. Isi ia licenta in Drept si Litere la Universitatea din Bucuresti in 1934, iar in 1936 isi sustine la Bucuresti doctoratul in drept constitutional, cu lucrarea Principiile clasice si noile tendinte ale dreptului constitutional. Critica operei lui L on Duguit, publicata in acelasi an. Din aceasta perioada dateaza inceputul prieteniei cu Emanuel Neuman (Manole), pe care o considera pana la botez, evenimentul cel mai de seama (Jurnalul fericirii, p. 121). In 1958 este arestat Constantin Noica si grupul sau de prieteni din care faceau parte si Nicu Steinhardt, alaturi de Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al-George, Pastorel Teodoreanu, Dinu Ranetti, Mihai Radulescu, Theodor Enescu, Marieta Sadova s. a. La 31 decembrie 1959 este convocat la Securitate, cerandu-i-se sa fie martor al acuzarii, punandu-i-se in vedere ca daca refuza sa fie martor al acuzarii, va fi arestat si implicat in lotul intelectualilor mistico-legionari . Anchetat pentru ca a refuzat sa depuna marturie impotriva lui Constantin Noica, este condamnat in lotul Pillat-Noica la 13 ani de munca silnica, sub acuzatia de crima de uneltire contra ordinii sociale . Acest eveniment inlatura orice dubiu, sovaiala, teama, lene, descumpanire (Primejdia marturisirii, p. 178) si grabeste luarea deciziei de a se boteza. La 15 martie 1960, in inchisoarea Jilava, ieromonahul basarabean Mina Dobzeu il boteaza intru Iisus Hristos, nas de botez fiindu-i Emanuel Vidrascu (coleg de lot, fost sef de cabinet al maresalului Antonescu), iar ca martori ai tainei participa Alexandru Paleologu, doi preoti romano-catolici, doi preoti uniti si unul protestant, spre a da botezului un caracter ecumenic (cf. Jurnalul fericirii). Episodul da nastere cartii Jurnalul fericirii, care reprezinta, dupa propria-i marturie, testamentul lui literar. Redactat la inceputul anilor 70, aceasta prima varianta circa 570 de pagini dactilografiate este confiscata de Securitate in 1972 si ii va fi restituita in 1975, dupa numeroase interventii pe langa Uniunea Scriitorilor. Intre timp, autorul finalizeaza a doua varianta, mai ampla, de 760 pagini dactilografiate. Jurnalul fericirii este confiscat a doua oara in 1984. Redactand in tot acest timp mai multe versiuni, acestea au fost scoase pe ascuns din tara, doua dintre ele ajungand in posesia Monicai Lovinescu si a lui Virgil...
