S-a întâmplat în 30 martie 1874
S-a intamplat in 30 martie 1874: S-a nascut Nicolae Radescu, militar de cariera si om politic, ultimul prim-ministru al unui guvern roman liber inainte de instaurarea regimului comunist in Romania (1944-1945). A avut o ascensiune rapida in ierarhia militara insa a demisionat pentru a se implica in viata politica. A activat in formatiunea maresalului Alexandru []The post S-a intamplat in 30 martie 1874 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 30 martie 1874: S-a nascut Nicolae Radescu, militar de cariera si om politic, ultimul prim-ministru al unui guvern roman liber inainte de instaurarea regimului comunist in Romania (1944-1945). A avut o ascensiune rapida in ierarhia militara insa a demisionat pentru a se implica in viata politica. A activat in formatiunea maresalului Alexandru Averescu si intr-o disidenta a Miscarii Legionare. Dupa actul de la 23 august 1944, Radescu este reactivat in armata si numit sef al Marelui Stat Major. Mandatul sau la conducerea Consiliului de ministri a fost umbrit de criza politica generata de Partidul Comunist si satelitii sai pentru acapararea intregii puteri in stat. Din cauza presiunilor exercitate de A. I. Vasinski asupra regelui Mihai pentru a numi un guvern comunist la putere, generalul Radescu si-a depus mandatul. Dupa un an reuseste sa fuga in strainatate si este pentru o scurta perioada presedinte al Comitetului National Roman, un organism format in exil, care avea drept scop apararea intereselor romanesti in Occident. Generalul Nicolae Badescu s-a nascut la 30 martie 1874 la Calimanesti, judetul Valcea. A urmat cursurile colii de ofiteri, pe care a absolvit-o la 1 iulie 1898. Doi ani mai tarziu devine absolvent al colii speciale de cavalerie, dupa care este avansat la gradul de locotenent. Intre 1904 1906, Radescu studiaza la coala superioara de Razboi, iar in 1909 este avansat capitan. Ca ofiter adjutant in comandamentul Diviziei 1 Cavalerie, a participat, in timpul celui de-Al Doilea Razboi Balcanic, la campania din Bulgaria (1913). A participat la luptele din Primul Razboi Mondial. Se distinge la comanda de divizion din Regimentul 5 Calarasi, in luptele de pe valea Topologului, de la Salatruc. Maior de la 1 aprilie 1916, Nicolae Radescu a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a (Decretul Regal din 10 ianuarie 1917) pentru vitejia si priceperea cu care a contribuit la succesul operatiunilor diviziei . In 1917, este numit sef de stat major la Divizia 2 Cavalerie si la Inspectoratul Jandarmeriei (1918). La 1 aprilie 1919 este avansat la gradul de colonel. In perioada interbelica, intre anii 1920 1926, este adjutant regal, apoi efectueaza un stagiu ca atasat militar la Londra (1926 1928). Dupa acest stagiu este avansat general de brigada (25 martie 1928) si numit comandant al Brigazii 4 Rosiori (1928 1929). A fost ajutor al comandantului Inspectoratului General al Cavaleriei (1929 1931) si comandant al Diviziei 1 Cavalerie (1931 1933). Radescu a demisionat din cadrele active ale armatei la 5 februarie 1933 si a fost repartizat ca ofiter de rezerva la Corpul 4 Armata. In februarie 1933, Radescu devine membru al Partidului Poporului, iar un an mai tarziu activeaza si in Cruciada romanismului , fondata de Mihail Stelescu, dizident din Miscarea legionara. La 7 septembrie 1941, Radescu trimite o scrisoare de protest ambasadorului Germaniei la Bucuresti, Manfred von Killinger, ca raspuns la un discurs ostil tinut de acesta la Sala ARO in fata coloniei germane din Capitala. Scrisoarea a fost difuzata de BBC. Generalul afirma, o data in plus, ca nu este de acord cu trecerea armatei romane dincolo de Nistru. Ca urmare a acestei scrisori, la 22 octombrie 1941 Radescu este trimis in lagarul de internati politici de la Targu Jiu, unde va ramane pana la 29 septembrie 1942. Dupa revenirea in Capitala, Radescu tine legaturi tot mai stranse cu o serie de liderii politici, fiind adeptul incheierii cat mai grabnice a armistitiului. Desi fruntasii politici, care doreau ca armistitiul sa fie incheiat de un guvern condus de un militar, luau in calcul numirea generalului Radescu in functia de prim-ministru, numele acestuia nu apare in documente cu ocazia evenimentelor din 23 august 1944. O explicatie a acestei situatii a fost oferita de generalul insusi, intr-una din insemnarile sale despre aceste evenimente: Din ceea ce mi se aducea la cunostinta, inca cu doua-trei luni inainte, de catre un devotat al meu aflat in Serviciul Sigurantei, stiam ca la S. S. condus de Cristescu se gasesc note informative in care se arata ca in cercurile Palatului se vorbeste de o eventuala aducere a mea in fruntea guvernului ce se va forma dupa rasturnarea lui Antonescu. In apropierea datei de 23 august 1944 insa numele meu fusese inlocuit cu al generalului Sanatescu . La 14 octombrie 1944 a fost rechemat in cadrele active ale armatei romane, fiind numit sef al Marelui Stat Major cu gradul de general de corp de armata. Din cauza amenintarilor si presiunilor venite din partea Comisiei Aliate de Control, la 26 octombrie 1944 a semnat Protocolul militar care prevedea ca armata din interiorul tarii sa fie redusa la trei divizii a cate 3. 000 de oameni, cu conditia atasarii unei note in care se preciza: Protocolul il semnez ca fiindu-ne impus de Comisia Aliata de Control si in scopul de a evita consecintele daunatoare operatiilor comune contra Germaniei si Ungariei . Criza...
S-a intamplat in 30 martie 1874: S-a nascut Nicolae Radescu, militar de cariera si om politic, ultimul prim-ministru al unui guvern roman liber inainte de instaurarea regimului comunist in Romania (1944-1945). A avut o ascensiune rapida in ierarhia militara insa a demisionat pentru a se implica in viata politica. A activat in formatiunea maresalului Alexandru Averescu si intr-o disidenta a Miscarii Legionare. Dupa actul de la 23 august 1944, Radescu este reactivat in armata si numit sef al Marelui Stat Major. Mandatul sau la conducerea Consiliului de ministri a fost umbrit de criza politica generata de Partidul Comunist si satelitii sai pentru acapararea intregii puteri in stat. Din cauza presiunilor exercitate de A. I. Vasinski asupra regelui Mihai pentru a numi un guvern comunist la putere, generalul Radescu si-a depus mandatul. Dupa un an reuseste sa fuga in strainatate si este pentru o scurta perioada presedinte al Comitetului National Roman, un organism format in exil, care avea drept scop apararea intereselor romanesti in Occident. Generalul Nicolae Badescu s-a nascut la 30 martie 1874 la Calimanesti, judetul Valcea. A urmat cursurile colii de ofiteri, pe care a absolvit-o la 1 iulie 1898. Doi ani mai tarziu devine absolvent al colii speciale de cavalerie, dupa care este avansat la gradul de locotenent. Intre 1904 1906, Radescu studiaza la coala superioara de Razboi, iar in 1909 este avansat capitan. Ca ofiter adjutant in comandamentul Diviziei 1 Cavalerie, a participat, in timpul celui de-Al Doilea Razboi Balcanic, la campania din Bulgaria (1913). A participat la luptele din Primul Razboi Mondial. Se distinge la comanda de divizion din Regimentul 5 Calarasi, in luptele de pe valea Topologului, de la Salatruc. Maior de la 1 aprilie 1916, Nicolae Radescu a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a (Decretul Regal din 10 ianuarie 1917) pentru vitejia si priceperea cu care a contribuit la succesul operatiunilor diviziei . In 1917, este numit sef de stat major la Divizia 2 Cavalerie si la Inspectoratul Jandarmeriei (1918). La 1 aprilie 1919 este avansat la gradul de colonel. In perioada interbelica, intre anii 1920 1926, este adjutant regal, apoi efectueaza un stagiu ca atasat militar la Londra (1926 1928). Dupa acest stagiu este avansat general de brigada (25 martie 1928) si numit comandant al Brigazii 4 Rosiori (1928 1929). A fost ajutor al comandantului Inspectoratului General al Cavaleriei (1929 1931) si comandant al Diviziei 1 Cavalerie (1931 1933). Radescu a demisionat din cadrele active ale armatei la 5 februarie 1933 si a fost repartizat ca ofiter de rezerva la Corpul 4 Armata. In februarie 1933, Radescu devine membru al Partidului Poporului, iar un an mai tarziu activeaza si in Cruciada romanismului , fondata de Mihail Stelescu, dizident din Miscarea legionara. La 7 septembrie 1941, Radescu trimite o scrisoare de protest ambasadorului Germaniei la Bucuresti, Manfred von Killinger, ca raspuns la un discurs ostil tinut de acesta la Sala ARO in fata coloniei germane din Capitala. Scrisoarea a fost difuzata de BBC. Generalul afirma, o data in plus, ca nu este de acord cu trecerea armatei romane dincolo de Nistru. Ca urmare a acestei scrisori, la 22 octombrie 1941 Radescu este trimis in lagarul de internati politici de la Targu Jiu, unde va ramane pana la 29 septembrie 1942. Dupa revenirea in Capitala, Radescu tine legaturi tot mai stranse cu o serie de liderii politici, fiind adeptul incheierii cat mai grabnice a armistitiului. Desi fruntasii politici, care doreau ca armistitiul sa fie incheiat de un guvern condus de un militar, luau in calcul numirea generalului Radescu in functia de prim-ministru, numele acestuia nu apare in documente cu ocazia evenimentelor din 23 august 1944. O explicatie a acestei situatii a fost oferita de generalul insusi, intr-una din insemnarile sale despre aceste evenimente: Din ceea ce mi se aducea la cunostinta, inca cu doua-trei luni inainte, de catre un devotat al meu aflat in Serviciul Sigurantei, stiam ca la S. S. condus de Cristescu se gasesc note informative in care se arata ca in cercurile Palatului se vorbeste de o eventuala aducere a mea in fruntea guvernului ce se va forma dupa rasturnarea lui Antonescu. In apropierea datei de 23 august 1944 insa numele meu fusese inlocuit cu al generalului Sanatescu . La 14 octombrie 1944 a fost rechemat in cadrele active ale armatei romane, fiind numit sef al Marelui Stat Major cu gradul de general de corp de armata. Din cauza amenintarilor si presiunilor venite din partea Comisiei Aliate de Control, la 26 octombrie 1944 a semnat Protocolul militar care prevedea ca armata din interiorul tarii sa fie redusa la trei divizii a cate 3. 000 de oameni, cu conditia atasarii unei note in care se preciza: Protocolul il semnez ca fiindu-ne impus de Comisia Aliata de Control si in scopul de a evita consecintele daunatoare operatiilor comune contra Germaniei si Ungariei . Criza...
