S-a întâmplat în 30 martie 1633
S-a intamplat in 30 martie 1633: S-a nascut Miron Costin, cronicar moldovean, cea mai insemnata personalitate a literaturii romanesti din Moldova secolului al XVII-lea (d. 1691) Mare reprezentant al culturii romanesti din secolul XVII. Miron Costin a fost fiul hatmanului Iancu Costin si al Saftei din cunoscuta familie de boieri a Movilestilor din Moldova, s-a []The post S-a intamplat in 30 martie 1633 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 30 martie 1633: S-a nascut Miron Costin, cronicar moldovean, cea mai insemnata personalitate a literaturii romanesti din Moldova secolului al XVII-lea (d. 1691) Mare reprezentant al culturii romanesti din secolul XVII. Miron Costin a fost fiul hatmanului Iancu Costin si al Saftei din cunoscuta familie de boieri a Movilestilor din Moldova, s-a nascut in 1633. Deja in 1634 Iancu Costin cu intreaga sa familie a fost nevoit sa se refugieze in Polonia, salvandu-si viata de mania turcilor. Aici ei au obtinut cetatenia polonez si includerea in sleahta poloneza. In timpul sederii sale in Polonia, viitorul cronicar, isi face studiile la colegiul iezuit din orasul Bar. Ajuns la maturitate, Miron Costin devine un om de o aleasa cultura, un adevarat politolog, posedand in aceeasi masura limbile romana, polona, ucraineana, slava veche si latina. Se intoarce in Moldova abia la inceputul anilor 50, unde in scurta vreme urca pe scara unor inalte dregatorii boieresti pina la cea de logofat, pe care a ocupat-o din 1675 pana la sfirsitul anului 1683, cand se retrage din politica. Indeplinind multe functii pe langa domnii moldoveni, Miron Costin a fost martor si participant la multe evenimente din istoria arii Moldovei, pe care in mare parte le-a reflectat in cronica sa. In 1683, dupa infrangerea oastei otomane, ca participant la asediul Vienei (in tabara otomana) a fost facut prizonier de catre regele Poloniei Ian Sobietki, care insa o-a pus la dispozitie unul din castelele sale de langa orasul Stryi, unde cronicarul a desfasurat o activitate carturareasca timp de aproape doi ani. Dupa ce i s-a permis repatrierea, Miron Costin nu a mai reusit sa capete increderea domnului Constantin Cantemir, tatal lui Dimitrie Cantemir, care printr-o invinuire neintemeiata l-a condamnat la moarte in 1691. Miron Costin a lasat posteritatii o bogata mostenire spirituala carturareasca. Principala sa opera este Letopisetul arii Moldovei de la Aron-Voda incoace de unde este parasit de Ureche, vornicul de ara de Jos, scos de Miron Costin, vornicul de ara de Jos, in oras Ias, in anul de la zidirea lumii 7183, iar de la nasterea mintuitorului lumii Iisus Hristos, 1675 meseta dni . Letopisetul este impartit in 22 de capitole neintitulate, iar acestea in paragrafe, numite zaciale , si cuprinde o descriere desfasurata a istoriei tarii intre anii 1595-1661, incheindu-se cu relatarea mortii lui tefanita voda Lupu si inmormintarea sa. Inzestrat cu o inalta maiestrie de povestitor, Miron Costin a ramas in primul rand istoric, cautand sa-si...
S-a intamplat in 30 martie 1633: S-a nascut Miron Costin, cronicar moldovean, cea mai insemnata personalitate a literaturii romanesti din Moldova secolului al XVII-lea (d. 1691) Mare reprezentant al culturii romanesti din secolul XVII. Miron Costin a fost fiul hatmanului Iancu Costin si al Saftei din cunoscuta familie de boieri a Movilestilor din Moldova, s-a nascut in 1633. Deja in 1634 Iancu Costin cu intreaga sa familie a fost nevoit sa se refugieze in Polonia, salvandu-si viata de mania turcilor. Aici ei au obtinut cetatenia polonez si includerea in sleahta poloneza. In timpul sederii sale in Polonia, viitorul cronicar, isi face studiile la colegiul iezuit din orasul Bar. Ajuns la maturitate, Miron Costin devine un om de o aleasa cultura, un adevarat politolog, posedand in aceeasi masura limbile romana, polona, ucraineana, slava veche si latina. Se intoarce in Moldova abia la inceputul anilor 50, unde in scurta vreme urca pe scara unor inalte dregatorii boieresti pina la cea de logofat, pe care a ocupat-o din 1675 pana la sfirsitul anului 1683, cand se retrage din politica. Indeplinind multe functii pe langa domnii moldoveni, Miron Costin a fost martor si participant la multe evenimente din istoria arii Moldovei, pe care in mare parte le-a reflectat in cronica sa. In 1683, dupa infrangerea oastei otomane, ca participant la asediul Vienei (in tabara otomana) a fost facut prizonier de catre regele Poloniei Ian Sobietki, care insa o-a pus la dispozitie unul din castelele sale de langa orasul Stryi, unde cronicarul a desfasurat o activitate carturareasca timp de aproape doi ani. Dupa ce i s-a permis repatrierea, Miron Costin nu a mai reusit sa capete increderea domnului Constantin Cantemir, tatal lui Dimitrie Cantemir, care printr-o invinuire neintemeiata l-a condamnat la moarte in 1691. Miron Costin a lasat posteritatii o bogata mostenire spirituala carturareasca. Principala sa opera este Letopisetul arii Moldovei de la Aron-Voda incoace de unde este parasit de Ureche, vornicul de ara de Jos, scos de Miron Costin, vornicul de ara de Jos, in oras Ias, in anul de la zidirea lumii 7183, iar de la nasterea mintuitorului lumii Iisus Hristos, 1675 meseta dni . Letopisetul este impartit in 22 de capitole neintitulate, iar acestea in paragrafe, numite zaciale , si cuprinde o descriere desfasurata a istoriei tarii intre anii 1595-1661, incheindu-se cu relatarea mortii lui tefanita voda Lupu si inmormintarea sa. Inzestrat cu o inalta maiestrie de povestitor, Miron Costin a ramas in primul rand istoric, cautand sa-si...
