Spune Cuvantul si fagaduinta lui Dumnezeu asa: Cheama-ma in ziua necazului si Eu te voi izbavi, iar tu ma vei proslavi . Aceasta fagaduinta vorbeste despre doua mari lucrari: lucrarea de izbavire a lui Dumnezeu pentru cei care Il cheama in ziua necazului, dar si datoria de recunostinta si de multumire a celor care au fost []Spune Cuvantul si fagaduinta lui Dumnezeu asa: Cheama-ma in ziua necazului si Eu te voi izbavi, iar tu ma vei proslavi . Aceasta fagaduinta vorbeste despre doua mari lucrari: lucrarea de izbavire a lui Dumnezeu pentru cei care Il cheama in ziua necazului, dar si datoria de recunostinta si de multumire a celor care au fost izbaviti, dupa ce Dumnezeu i-a izbavit.

Sa nu uitam niciodata un adevar: manastirile noastre nu sunt pentru noi numai obiective turistice ca pentru straini. Strainul poate sa vina si sa se uite cu ochi de cercetator la albastrul de Voronet , poate sa se uite la frumusetea manastirii Putna sau la arhitectura deosebita a manastirii de la Curtea de Arges; dar noi privim la aceste lucruri, la aceste zidiri sfinte, cu inima tremurand de iubire, cu ochii plini de lacrimi, pentru ca ele ne vorbesc despre credinta parintilor nostri si, mai departe, despre izbavirile minunate pe care Dumnezeu le-a dat acestui popor pentru ca a avut parinti credinciosi, indrumatori credinciosi, copii credinciosi, urmasi credinciosi. Mantuitorul a spus odata: Daca acestia vor tacea, pietrele vor striga . Sa nu uitam acest adevar. tefan cel Mare a tacut. El, care, inaintea oricarei lupte, petrecea ceasuri intregi din noapte in rugaciune catre Dumnezeu, singurul lui izbavitor si singurul lui ajutor cand din toate partile navaleau tot felul de hoarde straine si nimicitoare, sa nimiceasca si pamantul, nu numai ceea ce era pe el, el a stiut ca singurul ajutor si izbavitor al lui si al poporului sau e Dumnezeu. El a vazut dreptatea parintilor nostri care-si aparau fiinta si nevoile, si durerea, si saracia, dar si cinstea si credinta, si fiinta neamului lor, si nadejdea in Dumnezeu. i ei au fost ajutati si binecuvantati intotdeauna. De aceea ei au lasat in urma lor dovada recunostintei fata de Dumnezeu in zidurile care ne predica noua si astazi. Ei s-au dus. Ei tac de secole la Putna, la Cozia, la Tismana, la Curtea de Arges. Dar pietrele ne graiesc si ne vor grai totdeauna nu numai despre credinta lor, ci si despre datoria noastra, ca urmasi ai lor, sa nu-L uitam pe Dumnezeu. Sa ne intoarcem mereu inima si gandurile cu credinta si cu ascultare spre El, pentru ca numai de la El ne vine ajutorul si numai de la El ne-a venit si in trecut. i sa stiti si sa stie urmasii si urmasii urmasilor nostri ca si in viitor, tot ajutorul de care vom avea nevoie nu de la...