Omul lui Dumnezeu prin care s-a facut aceasta Lucrare s-a dus. Cand si-a implinit zilele de jertfa, de slujba, de suferinta, de lacrimi, de lupta, de munca, si Dumnezeu l-a luat la odihna Lui. Sunt atatia ani de atunci. El a plecat la Domnul la 12 februarie 1938. Iata cati ani au trecut de atunci []Omul lui Dumnezeu prin care s-a facut aceasta Lucrare s-a dus. Cand si-a implinit zilele de jertfa, de slujba, de suferinta, de lacrimi, de lupta, de munca, si Dumnezeu l-a luat la odihna Lui.

Sunt atatia ani de atunci. El a plecat la Domnul la 12 februarie 1938. Iata cati ani au trecut de atunci si Lucrarea lui Dumnezeu creste si sporeste, si se intinde mereu. Nu numai in tara noastra, ci pana la marginile pamantului. In toate tarile lumii sunt frati. Sa stiti ca avem frati in Japonia, in Noua Zeelanda, in Australia, in Brazilia, in Canada. In toata lumea sunt frati. i in noaptea aceasta, cand si noi stam aici in jurul Cuvantului lui Dumnezeu, si ei sunt adunati acolo si, cum noi ne rugam pentru ei, si ei se roaga pentru noi. i nu numai pe pamant avem frati. Avem atatia frati care au trecut biruitori in ceruri si rugaciunile lor spune in Apocalipsa se inalta ca tamaia spre tronul lui Dumnezeu . De ce se roaga ei? Se roaga sa ajungem si noi biruitori, se roaga ca si noi sa fim credinciosi, se roaga sa pastram si noi credinta cum am primit-o, asa cum au pastrat-o si ei; se roaga sa avem si noi unitate intre noi, smerenie, curatie de inima, dragoste adanca si unitate frateasca asa cum au avut ei, care au adus Lucrarea Domnului pana la noi. i noi sa o putem duce la fel mai departe, pana la sfarsit. Pentru ca si noi, la randul nostru, sa ajungem acolo unde sunt ei.

Ce frumos spune despre ei pe marea de cristal cu harfele lui Dumnezeu in maini, lauda si canta ostiri nenumarate, spunand: Slava, slava, slava vesnica ie, Dumnezeul nostru, Care ne-ai rascumparat si ne-ai sfintit prin Sangele Tau Sa ne aratam vrednici de ei si, in nopti ca acestea, sa ne gandim nu numai la fratii nostri de pe pamant, din aceasta familie duhovniceasca, mare si fericita, si frumoasa, ci si la fratii nostri din ceruri, care se roaga pentru noi si asteapta sa ajungem si noi biruitori acolo.

Ganditi-va: daca noi vom fi credinciosi pana la sfarsit, ce frumos va fi cand, fie ca va veni Domnul si ne va lua pe toti deodata, cum este scris, fie ca ne va chema El pe fiecare in parte Ganditi-va, cand portile ceresti vor fi deschise, noi vom vedea pe marea de cristal pe iubitii nostri care au trecut inaintea noastra in vesnicie: Parintele Iosif, fratele Marini, toti ceilalti, fratele Savu, fratele Teodore, fratele Costane, fratele Faimuta Toti cei care L-au iubit pe Domnul si au murit credinciosi. Mamele noastre, parintii nostri, sotii nostri, copiii nostri credin ciosi Cu cata bucurie ne vor iesi inainte cand si noi vom ajunge biruitori acolo! Ne vom imbratisa si pe urma vom fi totdeauna impreuna cu Domnul si cu ei.

Asa cum fratii nostri se roaga pretutindeni pentru noi, si noi ne rugam pentru ei. Asa si cei de sus se roaga pentru noi. Noi ne gandim adeseori la ei, pentru ca Biserica este comunitatea tuturor celor credinciosi de pe pamant si din cer. Domnul Iisus este Capul nostru. Noi suntem Biserica lucratoare inca, dar ei sunt Biserica biruitoare, cei care au ajuns in cer.

Noi suntem Oastea Domnului care lupta inca. Ei sunt Oastea Domnului care a biruit si sunt acolo sus, la Domnul. Domnul insa este Capul nostru, al tuturor, Conducatorul nostru al tuturor. Pentru ca pentru El nu exista distanta intre cer si pamant; si nu va fi nici pentru noi atunci. Caci, sufleteste, si noi acum traim tot in aceasta sfanta comuniune si partasie. Oare cand stam noi si cand ne gandim la iubitii nostri care au trecut in vesnicie nu ne simtim noi atat de aproape de ei? Intre noi si ei este un hotar, dar intre ei si noi nu este nici un hotar. Ei au putere sa...