in legatura cu fioroasa istorie alor trei crestini: Toader, George si Ion Cica odata diavolul si moartea se intalnira la sfat despre cum ar mai putea castiga suflete pentru imparatia iadului si a mortii. E rau de noi zise diavolul pe zi ce merge scad certele, se imputineaza bataile, se sting sudalmile, se []in legatura cu fioroasa istorie alor trei crestini: Toader, George si IonCica odata diavolul si moartea se intalnira la sfat despre cum ar mai putea castiga suflete pentru imparatia iadului si a mortii.

E rau de noi zise diavolul pe zi ce merge scad certele, se imputineaza bataile, se sting sudalmile, se umplu bisericile si se golesc temniteleSa ne slobozim intre oameni cu atare-ciuma zise moartea.

Nu, raspunse diavolul, aceasta pieire nu ni-e de nici un folos caci Hristosul oamenilor le-a lasat vorba sa nu se teama de cei ce omoara trupul, ci de cei ce pot omori si sufletul lor. O astfel de pieire care sa omoare si trupul si sufletul oamenilor ne trebuie noua. i se caznea Necuratul si moartea despre ce sa faca.

Atunci diavolul, tot mai siret, zise: eu cred ca trebuie sa cautam mai adanc pieirea trupeasca si sufleteasca a oamenilor. Dumnezeu i-a dat omului minte si judecata sa vada binele si raul si sa vada ispitele noastre. Pe acest izvor trebuie sa-l tulburam, grai Necuratul. i se apuca diavolul si moartea de facut la fel de fel de vraji.

Bun, zise tovarasii, cand vrajile fura gata; dar acum trebuie sa ne sfatuim cum sa ducem vrajile intre oameni si sa facem sa le bea. Ne vom schimba infatisarea si hainele zise moartea. Eu, moartea, ma voi face negustor, iar tu vei fi ajutorul meu. Din vrajile noastre vom face o bautura placuta oamenilor. i cei doi ortaci incepura a se pregati. Moartea isi ia un chepeneag lung de negustor, iar diavolul se imbraca in haine de popor ca sa poata mai usor atrage pe oameni la negotul ortacului sau. Cand fura gata, luara cu ei vrajile si plecara sa iasa intre oameni.

Diavolul si moartea s-apuca de lucruLa al 3-lea pahar incepe slujba diavoluluiIata de ce meserie s-apucara cei doi ortaci dupa ce ajunsera in sat. Moartea se facu carciumar, iar diavolul, paharnic si facator de curaj si voie buna oamenilor.

O, ce buna meserie si-a ales diavolul si moartea! E cea mai bine platita in vremile noastre! i, o, ce minunate ispravi face diavolul si moartea cu aceasta meserie!Diavolul privegheaza neincetat si indeamna pe oameni sa intre in carciuma la un pahar. Mii si mii de soapte placute are diavolul pentru acest lucru. De-i omul necajit, diavolul indata-i gata cu soapta: hai, omule, la un pahar; de-i omul voios: hai, omule, la un pahar; de-i omul ostenit: hai la un pahar; de-i Duminica sau atare praznic: hai in carciuma la un pahar! i asa mai departe, diavolul pentru fiecare om are cate o soapta ce-l cheama la carciuma. i apoi daca ai intrat in carciuma, uitati-va la chipul de alaturi si vedeti cum lucra mai departe diavolul si moartea. Moartea scoate mereu sticle de dupa taraba, iar diavolul toarna mereu otrava si moarte in paharele bautorilor, care, din ce beau mai mult, se simt mai voiosi, mai sanatosi, mai bogati si mai viteji. Dupa slujba de la biserica Trei crestini George, Toader si Ion veneau tocmai de la Sfanta Biserica spre casa.

La mijlocul drumului le iese in cale argatul lui Leiba (Aghiuta), si, spunandu-le ca Leiba a adus bautura proaspata, ii cheama la un pahar de gustare.

Cei trei crestini intra, se asaza la masa si inchina un pahar cu vorbele: Doamne ajuta! Dumnezeu sa primeasca sf. slujba de azi!La auzul acestor vorbe, diavolul se infioara, dar moartea ii sopteste: nu te speria, ortace diavole, ca de loc vine si randul nostru.

La al treilea pahar, vorba Doamne...