Un cuvant al fratelui Traian Dorz trimis pentru nunta de la Botiza 26 septembrie 1977 Pentru nunta iubitilor nostri miri de la Botiza, din 25 septembrie Preaiubitii nostri miri si parinti, preaiubitii nostri nuntasi, frati si surori in Domnul! Pacea lui Hristos la care ati fost chemati ca sa alcatuiti un singur trup sa []Un cuvant al fratelui Traian Dorz trimis pentru nunta de la Botiza 26 septembrie 1977Pentru nunta iubitilor nostri miri de la Botiza, din 25 septembriePreaiubitii nostri miri si parinti, preaiubitii nostri nuntasi, frati si surori in Domnul!Pacea lui Hristos la care ati fost chemati ca sa alcatuiti un singur trup sa locuiasca in inimile voastre. i fiti recunoscatori! Iubitii nostri miri, fiindca este obiceiul ca, la fiecare nunta, toti cei care-i iubesc pe miri atat dintre cei de fata la nunta lor, cat si noi, cei care cu trupul n-am putut lua parte la bucuria acestei nunti este obiceiul, zic, sa le facem urari si sa le dam cate un sfat, noi, cei mai batrani, la acest prilej al iubitilor nostri, noi n-am aflat un sfat mai bun si nici o urare mai fericita sa le facem, decat urarea si sfatul aratat in cuvintele de mai sus, scrise in Sfanta Scriptura (care este Cartea lui Dumnezeu si cartea vietii) in Epistola Sfantului Apostol Pavel catre Coloseni, capitolul 3, versetul 15, unde spune dupa cum am aratat mai sus: Pacea lui Hristos la care ati fost chemati ca sa alcatuiti un singur trup sa salasluiasca in inimile voastre. i fiti recunoscatori! .

In acest loc din sfantul Cuvant al lui Dumnezeu este cuprinsa una dintre cele mai fericite urari care poate fi facuta unor suflete care se unesc impreuna, prin harul lui Dumnezeu si dupa porunca Lui sfanta, ca sa alcatuiasca mai departe un singur trup. Caci, intr-adevar, nimic pe lumea asta nu mai poate face ca cei doi sa fie intr-adevar unul, asa cum face pacea lui Hristos cand ea salasluieste in inimile lor, in casa celor doi: a sotului si a sotiei lui, facandu-i una in toate zilele lor, in toate simtirile si gandurile lor, in toate cuvintele si lucrarile lor. Dar pacea lui Hristos trebuie sa o dobandeasca, intai si intai, fiecare dintre cei doi; [fiecare] in inima sa. i dobandirea acestei paci in inima cuiva se face numai in clipa cand omul acesta isi preda inima aceasta a lui, lui Hristos; cand omul acesta, ascultand de chemarea Domnului Iisus, Il primeste pe El in inima lui si se naste din nou prin hotararea si legamantul sau sfant cu Dumnezeu de a-L primi in sufletul sau ca Mantuitor al lui, de a incepe o viata noua cu Hristos si pentru El si de a trai aceasta viata in ascultare si smerenie, in mijlocul familiei sale trupesti si sufletesti, pana la sfarsit.

In clipa hotararii sale vine pacea lui Hristos in inima omului. Pacea iertarii pacatelor lui, pacea credintei vii si lucratoare, pacea rugaciunii fierbinti, pacea dragostei sfinte, pacea ascultarii curate, pacea smereniei evlavioase. Apoi, cand cele doua inimi care s-au unit, dupa porunca lui Dumnezeu, prin Taina Cununiei si casatoriei, pline ele insele de o astfel de pace, fiecare in Hristos, cand ele se unesc, atunci ele devin un singur trup in care apoi salasluieste cu bucurie Dumnezeu si harul Sau cel ceresc, prin care apoi se umple viata lor. i familia celor doi deveniti unul singur se umple de binecuvantari ceresti si pamantesti si in ea niciodata nu este apoi lipsa de nici un fel, apasare de nici un fel, temeri de nici un fel, tulburari de nici un fel. Ci lumina si bucurie in orice vreme si in orice loc.

O, cat de insemnat lucru este ca cei doi sa fie amandoi asa! Caci daca numai unul singur dintre ei este, atunci pacea nu este si nu poate fi deplina. Un fiu al pacii va avea pacea; dar celalalt, daca nu este fiu al pacii, el n-o va avea.

De aceea dorim si ne rugam bunului Dumnezeu ca acesti doi copii ai Sai si ai Lucrarii Sale care se unesc acum ca sa intemeieze un singur trup si o singura familie sa aiba mai intai, fiecare dintre ei in parte, aceasta pace cu Dumnezeu si pace a lui Dumnezeu.

Dar sa nu uitam apoi niciodata si nici unii dintre noi care am fost chemati sa alcatuim un singur trup si duhovnicesc, si pamantesc in familiile noastre, ca aceasta pace a lui Hristos este legata de o conditie, si anume: sa fim recunoscatori.

Sa fim recunoscatori, in primul rand, lui Dumnezeu, Care este Facatorul si Binefacatorul nostru cel mare, ca de la El ne-am primit noi fiinta, viata si puterea de miscare. De la El ne-am primit si ne primim noi, clipa de clipa, orice dar bun si desavarsit. De la El ne-am primit si ne primim lumina mintii sanatoase, cu care sa intelegem si sa implinim datoriile noastre prin care suntem si traim. De la El ne-am primit si ne primim caldura inimii cu care credem si iubim tot ceea ce este fericit si placut vietii noastre. De la El ne-am primit si ne primim mereu harul de a ne naste sanatosi, din parinti buni, intr-o casa iubitoare si intr-o familie credincioasa. De la El am primit un sot iubitor sau o sotie iubitoare sau vom primi. De la El primim frati iubitori, adunari si petreceri iubitoare, prin care viata noastra este fericita si se scurge plina de multumiri si de bucurii atat trupesti, cat si sufletesti.

De la Dumnezeu avem Cuvantul Lui cel sfant, Sfanta Scriptura, in care este cuprins dreptarul vietii sanatoase si ascultatoare de Dumnezeu, si vrednice de fagaduinta mantuirii noastre. Acolo in Sfanta Scriptura avem dreptarul invataturii sanatoase si aflam adevarul cu privire la viata asta si la viata cealalta. Acolo aflam despre toata rasplata care ii asteapta fie in viata vesnica, fie chiar in viata aceasta, atat pe cei ascultatori si ostenitori spre bine pentru Dumnezeu, cat si pe cei care nu-L asculta pe El.

De la Dumnezeu avem darul cel mare al rugaciunii, care este respiratia sufletului nostru si care este pentru noi mai trebuincioasa...